Mi-am propus să vizitez măcar câte un oraş din străinătate în fiecare an. E drept, ca să pot vedea toate oraşele care merită atenţia unui turist împătimit ca mine, ar trebui să trăiesc precum Matusalem. Dar ştiu precis că n-o să apuc să trec prin destule locuri interesante, neavând decât o viaţă. Anul acesta trebuie să ajung în Spania, Barcelona fiind următoarea mea destinaţie turistică.
Nu, nu ţin neapărat să-l văd în carne şi oase pe unul dintre cei mai buni fotbalişti ai lumii, argentinianul Lionel Messi, deşi nici nu m-ar deranja. Poate pentru mine Nou Camp, fieful fotbaliştilor de la FC Barcelona, nu-i un punct turistic propriu-zis, deşi e cel mai mare din Europa, în tribunele sale aflându-se peste 98.700 de locuri, dar alte persoane vor neapărat să-l viziteze.
Barcelona este capitala Cataluniei şi e situată pe coasta Mediteranei. Când mă gândesc la Spania, automat mă gândesc la Barcelona şi la bilete avion Barcelona ieftine, nicidecum la Madrid, deşi, la o adică, strict din punctul de vedere al chibiţului, la o confruntare fotbalistică dintre FC Barcelona şi Real Madrid, aş ţine mai de grabă cu ultima echipă.
Dar sunt multe obiective turistice pe care vreau să le vizitez. Muzeul de ceară e unul dintre ele. Altele sunt Parc Guell şi Fantana Magica, un adevărat spectacol de culoare şi muzică. Neapărat trebuie să mai văd cetatea de la Mont Juic, o fostă garnizoană, ocupată de nazişti în al doilea Război Mondial.
El Prat este principalul aeroport care deserveşte Barcelona, aflându-se la 10 km sud-vest de capitala Cataluniei, care, la rândul ei, este la 160 km sud de munţii Pirinei. El Prat este al doilea cel mai mare aeroport din Spania, după Barajas din Madrid. În fiecare an e folosit de peste 35 de milioane de turişti. Barcelona este pe locul 4 în Europa şi 16 în lume în privinţa afluenţei anuale de turişti.
Populaţia oraşului în sine este de 1,6 milioane de persoane, dar a întregii zone metropoliane, de 3 milioane, fiind al doilea cel mai mare oraş al Spaniei, după Madrid.
Prietenii mei care au vizitat Barcelona m-au informat că un pahar mare de sangria poate costa 8-9 euro, iar o carafe de mărime mijlocie, 19 euro. Deşi sunt antialcoolic, o s-o gust. Este o băutură alcoolică răcoritoare pe bază de vin, care conţine fructe, apă carbogazoasă, îndulcitori, coniac sau vermut ori lichior. Sangria nu-i un cocktail, ea preparându-se în boluri, şi neapărat trebuie refrigerată.
Paella costă între 10 şi 17 euro. Este o mâncare tipic spaniolă, pe bază de orez şi creveţi ori carne de pui sau porc. Am fost sfătuit să mănânc mai întâi paella cu creveţi ori carne, nicidecum cu o combinaţie între acestea, fiindcă nu-mi va plăcea. O salată de ton poate costa 4 euro, iar una de pui, foarte bună, de altfel, 6,5 euro. Scoicile ar costa în jur de 8 euro, dar personal nu m-au atras niciodată. În bar berea costă de la 2,50 la 3,70 euro, depinde de local. Dar nici după bere nu mă mai dau în vânt.
Pingback: Barcelona, următoarea mea destinaţie turisticăBloguri WordPress . ro | Bloguri WordPress . ro /
Multa lume lauda Barcelona ca destinatie turistica. Plus majoritatea se refera la mancare ca punctul forte atractiv. Adevarul e ca mie imi place paella si aia cu fructe de mare imi place cel mai mult. Daca e sa fie orez cu pui sau cu miel imi place mai mult in stil pilaf decat in paella. Mai sunt niste salamuri si branzeturi spaniole care-mi plac insa cred ca provin din alte regiuni decat din Barcelona, insa poate se gasesc si in Barcelona, cine stie. Chiar am chef sa vizitez si eu niste supermarketuri mai bogate decat cele din Scandinavia. In Danemarca
mai e cum mai e plus sunt la o aruncatura de bat de RFG si chiar si
de Suedia, mai am ocazia sa vad asa o conserva intr-un ambalaj estetic interesant din cand in cand, ieri am gasit si malai, (cu ocazia sfintelor sarbatori de Paste), dar cand eram in Norvegia mi se facea asa de dor de Mega Image din cand in cand, iar cand am fost o data din Norvegia in Franta, zau, era sa fac un soc cand am intrat in primul supermarket francez…era asa ca si cum intri intr-un mare muzeu si te gasesti brusc inconjurat de opere de arta de geniu si te ia cu ameteala plus ramai socat si incepi sa vorbesti de unul singur sau chiar lesini, se cheama sindrom Stendhal.
Tin minte o data cand eram mic a venit o cunostinta din Finlanda in vizita si ii povestea lui mama ca a fost o data la Viena si a inceput sa planga pe strada cand a vazut vitrinele de la magazinele alimentare. Eu nu am apucat sa vad supermarketuri vieneze, nu am vazut decat o bunica cu 2 copii si statuia lui Strauss fiul intr-un parc insa nu m-am impresionat asa de tare, adica mi s-a parut o statuie oarecare, nu ceva de nivel de geniu, desi tin minte ca forma soclului mi s-a parut destul de eleganta, cu o curbura abia perceptibila similara cu cea a bratelor unor fotolii biedermeier.
Magazinele arată la fel să știi. Deși-n Germania la mezelărie ai chiar în vitrină cârnați proaspeți, caltaboș, cremwurști… La noi scrie în geam “MEZELĂRIE” și aia e…
Chiar vorbeam cu cineva zilele astea si ii spuneam ca mi-as dori sa vizitez si eu barcelona cu constructiile ei rustince ect