Încep aici un serial, anume bețivi de marți.
De succes răsunător la care nu se uită nimeni.
Spanac style. Adică cu gura plină.
De alcool…

10-01-2012 – Ajutorul nepreţios

Azi (sau ieri – mă rog nu-mi pierd vremea cu amănunte neimportante) am fost la concert.
Da, au venit băieţii de la ZdrangZaxis în oraş la noi.
A fost super, aşteptam concertul de 3 luni.
Am vorbit cu Emma, Jenny şi Beth să mergem toate patru.
Jenny s-a scuzat în ultimul moment, cică a cunoscut în bar un tip drăguţ şi atent la nevoile ei.
Mă rog, o vacă proastă, aşa curvă n-am văzut de când sunt, nici n-aş ieşi cu ea dacă nu s-ar înţelege aşa bine cu Beth…
Evident m-am certat cu iubitul, că el voia să vadă Superball-ul cu băieţii şi nemerniciul nu numai că nu a venit cu mine la concert şi el, dar nici nu m-a dus cu maşina.
Un dobitoc, am rupt-o cu el. Nu ştiu de ce nu era foarte afectat, dar aflu eu. Probabil face aşa expre ca să sufăr eu, nemernicu’ naibii!
Când am rugat-o pe mama să ne ducă pe noi fetele a zis că nu vrea să piardă ea ulimul episod din Oprah pentru o şlehtă de drogaţi care cântă pentru 400 de dolari oriunde.
Doamne, cum poate să spună aşa ceva? ZdrangZaxis e cea mai tare trupă din lume, dar tâmpita aia ce şă ştie.
Am vrut să-l rog pe tata, dar nu mi-a răspuns. Probabil e cu ţoapa aia de nevastă-sa a treia… Toată lumea ştie ce târâtură e şi aia, a văzut-o Jenny furând un tricou de la Gap. Dar pot să-mi pun baza în spusele tâmpitei ăleia?
Sunt înconjurată numai de idioţi.
Până la urmă am mers cu janghina aia de Volvo a lui Tim, tatăl Emmei.
Bine că ne-a împrumutat maşina după ce i-am şuierat printre dinţi că-i spun Emmei despre ziua aia la plajă, noaptea din parcarea mall-ului şi cele două nopţi când Emma era la spital cu mă-sa. Asta i-a pus capaculu şi mi-a dat maşina.
Cică să n-o zgâriem. Lol, wtf?! Ce să mai zgârii la ea când a lovit-o mort de beat pe toată partea dreaptă?
Am mai zis că sunt înconjurată numai de curve şi idioţi? Parcă… O mai zic o dată. Să fie bine înţeles!
Am ajuns cu fetele la concert.
Se strânsese deja ceva lume. Eram peste 50 de inşi. Urma să fie o noapte de neuitat…
Coarda de Beth s-a făcut nevăzută cu un chelios d-ăla plin de piercinguri şi de tatuaje. Era frumuşel tipul, dar dacă a pus ochii pe aia, îmi dau seama de standardele lui… Ce, aşa cu oricine, oricând, oriunde? E Simona Senzual printre bețivi?
Aşa că am rămas doar cu Emma care nu ştiu ce naibii avea în seara aia, luase ultimele două pastile de extasy cu jumătatea mea de pahar de vodkă. Mi-a servit vechea fază că jumătatea ei de pahar era la fund, de aia a băut tot. Altă tâmpită. Am mai spus că sunt înconjurată de…?! Nu mă mai repet, dar aşa e!
Am făcut rost de două sticle de bere de la un puştiulică cu faţa plină de acnee. L-am lăsat să-mi pună mâna pe ţâţă. Ce tâmpit. A lăsat berea şi-a fugit râzând…
Am băut o bere şi la a doua m-a luat deja ameţeala, probabil fiindcă nu mâncasem nimic de ieri de la hot dogul ăla stricat. Am zis să mănânc sănătos că parcă parcă s-a lipit ceva celulită de mine, sau o fi doar oglinda aia spartă de vină?

Concertul începuse, lumea era în delir, mă distam de minune cu drogata de Emma.
Şi cam atât îmi aduc aminte.
M-am trezit azi (sau ieri) c-o durere insuportabilă de cap şi cu vomă pe bluză.
Nu cred că era a mea, pentru că puţea a chilli şi a vodkă.
Emma! Ea băuse vodkă, inclusiv jumatea mea de pahar. Ce vacă, cică prietenă bună…
M-am ridicat de jos şi m-am dus acasă pe jos.
Am mers 3 ore singură.
Emma nu răspundea, Beth avea telefonul închis.
Idioatele, nu le mai iau cu mine niciodată nicăieri. Cred că au plecat cu niște bețivi și m-au lăsat aşa… Abia m-am ridicat de jos, aveam pantalonii în vine, probabil mă dădusem lângă gard pentru un pişu mic, mă cam tăia…
Când am ajuns acasă mama deja mă aştepta plină de draci. Că cică unde am fost 2 zile plecată? Şi ce e cu poza asta în ziar mă nenorocito?
Pe mine mă durea capul de nu mai ştiam de mine şi aia mă înjura ca la uşa cortului.
Nu ştiu ce e cu poza din ziar, că n-am apucat s-o văd, m-a nimerit mama cu vaza bună de Boemia…

Clar, eu nu mă mai duc la concerte cu asemea prietene… Uite în ce harababură m-au băgat…

Așa că eu m-am hotărât. Plec de acasă. Dacă nici mama nu mă înțelege. Fac rost de transport mobilier bucuresti și de mutari firme si mă mut singurică cu chirie. Găsesc eu unul cu bani că nu-s urâtă!