Azi a plouat în toată țara. Inundații, canalizare proastă în toate orașele, potop pe ulițele satelor. Lume înnebunită peste tot.
Însă, în timp ce țăranul român care mai văzuse 2-3 ploi grele în ultimii 30-40 de ani, a tăcut chitic, și-a strâns cât a putut mai bine animalele și s-a adăpostit din calea apelor. Nu-i mai rămânea decât să se uite la apă și să zică încet “Dă-i, doamne… dă-i!” sau “Gata, Doamne!“.
În orașe, treaba stă altfel. Tineretul nu știe ce-i aia ploaie grea. Tineretul bucureștean n-a primit bucăți de gheață în cap niciodată. Cea mai mare grindină de-a văzut-o bucureșteanul a fost cât un bob de piper. Și p-aia la televizor. Îmi aduc aminte de-o ninsoare din turcia, prin iunie 1996. tineretul speriat fugea printre fulgi rugându-se lui Allah să-i cruțe. Așa au fost bucureștenii azi. Cel puțin așa mi s-a părut mie.
Ieri a fost ceva mai mare. Cât o boabă sănătoasă de mazăre.
Așa ceva nu s-a mai văzut pe nicăieri. Urgie!
– Să ne ascundem să nu ne omoare! Că am văzut eu în filme că mori de la grindina asta dacă-ți cade în cap.
Adevărul e că e periculoasă. Mai sparge niște geamuri, îndoaie ceva mașini, rupe câteva acoperișuri și gata. Însă de-a lungul timpului nu știu dacă au murit mai mult de câteva mii de oameni din cauza grindinei. Vorbesc în ultimii 2000 de ani. Am zis GRINDINĂ, nu PLOAIE!
Cea mai mare grindină de-am văzut-o a fost prin 90 și ceva. Încă era Iliescu la putere. Am văzut grindină cât mingea de ping pong. Am și primit în cap câteva bucăți. Da, probabil de atunci sunt eu așa… mai într-o ureche. Și aia, culmea, cu care nu aud prea bine.
A fost de ajuns să-mi ridic geaca deasura capului cu 10 cm și-am putut merge prin ploaie fără să mă doboare proiectilele de gheață.
Ce mi s-a părut de-a dreptul hilar a fost faza cu credința în Dumnezeu. Era așa o întrebare mai demult pe aman2.ro (da, am avut cont, am și regulat gagici d-acolo).
– Crezi în Dumnezeu?
– Numai când vine cutremurul!
Imediat au început să-și facă tinerii cruce și să se-ntrebe retoric:
– Doamne, ce-i asta?
Ce să fie băi? Gheață. Cade și ea din cer. Și dacă e s-o luăm pe fir biblic, nu vine alt potop. Vin meteoriți înflăcărați. Aia zice-se că ar arde pământul. Așa-i Armaghedonul. Deci liniștiți-vă.
Plouă, nu-i sfârșitul lumii!
“- Crezi în Dumnezeu?
– Numai când vine cutremurul!” 🙂
Printr-o ploaie am mai trecut noi … Daca nu ne doboara, ne face mai puternici 🙂
Am văzut și eu inundații. Nu era nicio problemă, nu s-a plâns nimeni mai mult decât trebuia. Asta deoarece avem canalizările așa de bune… Serios, mă întreb dacă la noi umblă cineva la canalizări. cum vedem prin filme că-s echipe care merg prin canale și curăță găurile înfundate.
O noua ocazie pentru “iubitul” nostru premier sa se dea cu barca
S-a dat cu duba, n-ai văzut ce l-a mai înjurat poporul? 🙂
Cu natura dezlantuita nu te pui, te imprietenesti…
Cum? Dă-ne tu o soluție!
Vai mama lui de oras, de Bucuresti vorbesc, de 20 de ani nu se face nimic in aceasta privinta, facem autostrazi suspendate in loc sa facem un sistem de preluare a apelor mai eficient.
Nici n-ai să vezi că se face așa ceva. În schimb, vezi an de an cum se schimbă bordurile!