Începând cu data de 21 august, fix când am împlinit 2 ani de căsnicie, s-a terminat şi munca mea ca paznic pe aeroport.
Rău era cu rău, însă fără rău e al naibii de groaznic.
Adică acu n-am serviciu.
Mă rog, altă mâncare de peşte.
Au zis-o şi alţii, o zic şi eu. Munca aia, să stai aşa 12 ore să nu faci nimic, fără să ai cu cine vorbi, te tâmpeşte.
Zău de nu mă simt mai prost acum.
Trebuie să mă apuc să modific tema aia mai repede, altfel încep să uit Photoshopul.
Bine că zilele astea am avut de lucrat la un ziar şi cu ocazia asta mi-am readus aminte unele chichiţe prin Quark Xpress.
Şi dacă tot am spus că m-am tâmpit pe aeroport, las mai jos un filmuleţ cu Spanacul în aeroport.
Da, am filmat acolo şi am făcut poze.
Tanti aia cu fustă scurtă venise la noi, să ne prezinte ce minunate avantaje avem dacă ne faceum un card de cumpărături. De îți pune 3 salarii pe el și nu știu ce-ți mai dă.
Evident că românul se uita la ea.
Iar cocalarul Spanacul i-a făcut poză.
Şi am multe filmuleţe de pus, cu şi despre munca asta de paznic.
Voiam ca ăsta să fie un singur post cu filmările de pe aeroport, însă acum observ că-s multe filmări, unele fiind mai mari.
Am fost zilele trecute la un interviu la altă firmă de pază.
Mă trimitea undeva prin Afumaţi, pe lângă Bucale, să mă taie ţâganii acoloşa.
Am zis pas.
Deocamdată, ăsta a fost capătul de drum al muncii de paznic.
Cel puţin la firma asta, la obiectivul ăsta.
Nu se ştie pe viitor ce-mi va scoate viaţa în faţă. Să sperăm că numai de bine…
Cum ăsta fu capătul de drum la o chestie, nu înseamnă că e capăt de drum final. Nu.
E doar o cotitură, după cum am spus, sper că spre mai bine.
În privinţa Spanacului, am numai lucruri bune de pus pe el, chestia e să am şi timp.
Eu de fapt acum am timp, numai că nu pot de unul singur să fac ce mi-am propus.
Jidanul ştie despre ce vorbesc şi acum precis râde.
Dar, toate le voi dezvălui la momentul oportun, deocamdată vreau să termin de modificat tema, şi să văd cum mă învârt mai departe.
Chestii noi pe site vor fi, altele vor dispărea, altele se vor modifica.
Cât despre Zwargolak, îl voi scinda în două părţi.
Una cu blogul (cu care am reuşit să-mi supăr prietenii), iar alta (principala), cu portofoliul meu de lucrări.
O tentă cam vai de mama ei de portofoliu găsiţi AICI.
Până la urmă aşa îl voi face, după ce am cochetat (că mi-s cochet de la o vreme, da?) cu ideea de a-mi mai face un domeniu, pentru portofoliu. Am făcut vreo 4 gratuite, dar le-am lăsat baltă.
Zwargolak-ul se va rupe în două, iar partea de blog va fi diminuată. Voi scrie gândurile mele, ce cred eu, fără a dori să supăr sau să jignesc pe cineva. Cred că îl voi pune sub parolă, nu ştiu încă…
Na că am scris mai multe decât voiam…
Dacă vă e dor totuşi de ceva nou şi nu apuc să scriu sau să arăt noutăţi, vă rog a avea înţelegere.
E pe vine. Cu ochii bulbucaţi…
Dar nu ştiţi bancul, aşa că vi-l zic.
La radio s-a anunţat că ne-au invadat extratereştrii. Lumea înnebunită, zbârnâiau telefoanele la radio ca la linia erotică.
– Domne cum arată extratereştrii ăştia, să ne ferim de ei?
– Sunt mici, cam la 1 metru înălţime, verzi şi au ochii bulbucaţi.
Lumea se baricada în casă, puseseră mâna pe furci, topoare, praştii şi satâre.
Badea Gheorge trebuia să meargă cu vitele la păscut.
Mergea el aşa domol şi aude zgomot într-un tufiş.
Se uită acolo şi îngheaţă de frică. În tufiş era un extraterestru, mic, verde şi cu ochii bulbucaţi.
Badea Gheorghe bea repede din straiţă (na mă, că-n Ardeal la paporniţa oltenească îi zice straiţă!) un gât două de palincă şi prinde puteri:
– Mă ăla! Io Gheorghe, pământean. Pasc vitele. Tu?
– Io Cornel. Pădurar. Mă cac!
Dude, poate ca-i mai bine sa renunti la slujba aia, nu cred ca banii compensau totalitatea dezavantajelor. Eu cred ca tu ai un refuz interior de a iti deschide perspectivele, nu stiu exact de cine sau ce este conditionat, dar poate ca trebuie sa te orientezi spre un job mai serios si mai solicitant din alte puncte de vedere. Sunt sigur ca si capacitatea, insa e musai sa-ti aduni laolalta toata vointa. Stai in Bucuresti, ai sanse mari sa te strecori in publicistica sau presa scrisa. De ce nu incerci marea cu degetul? Sa traiesti din bloguri e un vis frumos…dar numai un vis. Realitatea e mai cruda si necesita sacrificii. Sfatul meu e sa-ti incropesti frumos de tot un CV profi, nu doar un portofoliu pe zwargo (cu toate ca si asta e o treaba folositoare!) si sa faci un job hunt ca-n filme. Nici nu stii de unde sare sansa ta.
Păi a renunțat ea la mine… Nu vezi că nu-s bun naibii nici de paznic? 🙁
Dude, daca te demoralizezi asa nu reusesti nimic si risti sa cazi in depresie — which in turn, sucks. Singura sansa e sa iti mobilizezi abilitatile si capacitatile, nu cu optimism, ci cu vointa.
Thanks for the kind words, sir!
Anytime, amigo!
NU-i capat de drum bre nea spanac, ci doar un sut in cur, adica un pas inainte.
Sigur o sa gasesti ceva de munca, poate si mai bine platit si sa nu uitam ca poti in orice moment sa apelezi la blog pentru venituri suplimentare.
Gasesti tu ceva de facut, ceva de bijuterit, ceva din care sa faci bani, si servici sigur vei gasi.
Punem pariu ca la 1 noiembrie dai de baut din prima viitoare leafa? Am citit eu in stele, daca trebuie citesc si-n dianami.Sa dai o bere cu lamaie ca ti-am ursit de bine! Mi s-a parut mie sau era si o barza in peisaj?:))
Denis: și eu sper să găsesc repede ce va de muncă.
Adelina: băi fată, așa să fie… dacă e să iau leafă pe 1 noiembrie, dau 10 beri cu lămâie. Făre berze. Poate o lebădă pe jar, să alunece bine cu berea aia.
Dacă rața merge cu portocale, eu zic bine că lebăda merge cu lămâia din bere, nu?
Imi pare rau ca te gasesc intr-o asemenea situatie. Sper sa-ti gasesti un job pe placul tau cat mai repede. 🙂 Despre ce tema e vorba? Cea de care ma intrebai pe mine zilele trecute cum se numeste sau ai pus ochii pe alta?
Și eu sper fată.
Am renunțat la ideea de-ami lua altă temă.
Asta va rămâne, după cum vezi are ceva modificări, și va mai avea.
Dar a rămas aceeași temă.
Niciuna ala nu mi-a lăsat atâta spațiu de modificare precum asta.
Și aia a ta era mișto, însă un fișier era criptat într-un mod pe care n-a știut nimeni să-l decripteze.
Și nu am putut face unele modificări…
Bine ca te-ai potolit cu tema 🙂
Cat despre serviciu…sa ne luam de mana. Si eu sunt in cautari. Deci mai ai frati, ma rog, surori…
Cu tema încă nu m-am potolit de tot. Dar asta va rămâne, căci e cea mai modificabilă.
Cât despre serviciu, uite-te unde am ajuns.
Ţara nimănui…