Cu o floare nu se face primăvară!

Maximilian privea absent prin geam către parcarea încă goală a biroului. Ajunsese printre primii la muncă, odată cu femeile de serviciu. Voia să-și aranjeze biroul, s-o impresioneze pe Getuța.
Și după ce se uitase toată noaptea la aranjamente interioare, a zis că gata, a prins tot feng-shui-ul cu aranjamentele și poate să facă și el. Că din filmulețe e simplu, parcă și-un copil ar fi în stare să aranjeze un birou și 2 scaune.

Încă trăgea de timp. Îl înțeleg, lenea asta e boala secolului, pe lângă diabet, obezitate și problemele cu inima. Își puse muzică pe laptopul de la muncă, să prindă puteri. Și se apucă, la fel de agale să facă ceva modificări.

Biroul îl trase mai la stânga, copăcelul îl trăsese lângă birou, eliberând colțul camerei. Și în colț pusese unul dintre scaune. Arăta… altfel de cum fusese aranjat. Și-și zise că e bine. Nu-i veni să creadă când văzu că doar o oră trecuse. Mai era încă o oră până să vină toată lumea la birou. Știa că Getuța venea pe la fără 20, ca să-și facă o cafea, să citească mailurile, na, fiecare cu tabieturile personale.

Însă, lui Maximilian îi scăpase un lucru esențial în aranjamentele astea interioare. Vechea vorbă, cu o floare nu se face primăvară. Și el se gândise că face o oază de verdeață în birou, punând copăcelul ăla lângă birou, umbrindu-l pe sfert.

Așa că, atunci când o văzu pe Getuța că intră pe etaj, își zice s-o s-o dea pe spate imediat cu aranjamentele făcute, culmea, rapid și “bine“.
– Getuța, zise el mându, vino puțin, te rog.
– Imediat Max, spuse ea, privindu-l în treacăt.

Și peste câteva momente, Getuța intră în biroul lui Maximilian. Și rămăsese în pragul ușii, neștiind ce să spună.
– Ă, îți place? râse Max, mândru de opera lui
– Îmi…
– Știam eu!
– Displace!
– Ăăăăă?!
– Ce e ăsta?
– Păi am aranjat, uite, feng shui!
– Ce-ai făcut tu aici nu e feng shui. Zi-mi de ce m-ai chemat.
– A, nu, nimic, lasă…

Getuța ieși iar Max rămăsese ca tâmpitul în mijlocul încăperii, gândindu-se unde greșise. Însă ajutorul i-a venit, nesperat, chiar în ziua aia.
La 9 fix, ca-n fiecare zi, Costel îi intră în birou să-i spună bancul de dimineață.
– Ce dracu ai făcut bă aici?
– Lasă-mă mă și tu, c-am dat-o în bară!
– Rău de tot bă băiete. Cine ți-a zis să aranjezi astea așa?
– M-am uitat la filmulețe cu feng shui și-am zis c-o să fac ceva mișto, să cadă Getuța pe spate.
– Du-te mă cu prostiile. Lasă-mă că mă ocup eu. Plimbă-te vreo 2 ore, lasă că-ți aranjez eu în birou.
– Păi ce mă, tu știi să aranjuezi, să nu mai găsesc nimic?
– Du-te mă și lasă-mă.


Și Costel îl scoase pe Max pe ușă, închise biroul și trase jaluzelele. Max rămăsese câteva momente ca tâmpitul privind la birourile din jur, apoi o luă cătinel către bucătărie, încercând șă-și compună zâmbetul zilnic pe care-l afișa.

Costel, rămas în birou, puse mâna pe telefon, vorbi câteva minute, apoi închise mulțumit. Și se apucă de aranjat ca la carte biroul. Trase biroul mai în față, puse copăcelul într-un colț în spate, puse cele 2 scaune în fața biroului, puse scaunul lui Max într-o parte în spatele biroului, făcu ordine pe birpu, trase laoptopul înt-un colț, apoi ieși zâmbind.

Se urcă în mașină și peste o oră se întoarse cu vreo 3 flăcăi, cu brațele pline de pachete. Nu-i văzu mai nimeni, se duseseră cu toții la ședință. Nu era problemă, costel se ducea la ședințe când avea chef. Șeful știa că ăstuia nu-i pasă de ședințe și alte chestii administrative. Însă atâta vreme cât Costel aducea o mare parte din venituri în companie, Dumnezeu știe cum, era mulțumit.

Ce făcuse Costel? Sunase la prietenii săi și făcuse rost de niște jardiniere de interior de cea mai bună calitate, luase câteva plante de interior, pământ, îngrășământ, tot ce-i trebuie ca să schimbe complet imaginea biroului. Așa că, până să se termine ședința, Costel aranjase biroul lui Max mai ceva ca-n filme.

Așadar, prima surpriză a venit din partea lui Maimilian, când și-a deschis biroul. Nu mai știa cum să-i mulțumească lui Costel. A mai lăsat să treacă vreo 2-3 ore, cât să pară că el a făcut ceva în birou, apoi a chemat-o iar pe Getuța.

Au trecut de atunci luni bune. Biroul lui Max este neschimbat din ziua aceea. Îl păstrează exact cum îl făcuse Costel. Getuța nu mai vine după Max la birou, acum vin împreună. Și zice-se că vor fi trei la întreținere. Costel e-n fiecare zi la ora 9 fix la Max în birou, să-i spună poantele zilei, să meargă treaba mai ușor. Și serios, parcă vii cu drag la muncă când e totul aranjat cu gust. Și când te gândești că totul a fost posibil prin mutatul unor piese de mobilier și plasarea strategică a câtorva jardiniere de calitate

Aceasta postare a fost citita de 248 ori !

Comments

comments

Only 1 comment left Go To Comment

  1. Iulia /

    Hahaha :)))

Leave a Reply