Christian death metal. Asta ascult acum. că tot urlă popii că muzica rock e satanică. Uite așa am căzut la pace. E vorba de concesiile pe care le facem. Și despre asta vreau să discut acum cu voi. Ce concesii faceți pentru a mergea treaba bine sau cât de cât?

Că ați închis ochii când v-a pus interfonul cel nou și nu era alb, ci galben. Și arată ca dracu în casă. Dar ați zis că asta e, e galben. În trei zile ne vom obișnui cu el. Și ați văzut că a trecut luna. Numai că nu-l mai vedeți că e acolo, de-un galben țipător, total alandala cu pereții albi. Îl vedeți pe nenorocit exact când sună. Și răspundeți nervos.
– Da! Cine e? Ce vrei!
– Poșta!
– Intră!

Apoi iar uitați de el. Asta e ultima concesie de-am făcut-o. Am zis asta deoarece e treabă nouă, în sfârșit ni s-a montat interfonul cel nou. Nu, aparatul nu e galben, e alb. Însă îmi aduc aminte de acum câțiva ani, că aveau ăia-n bloc interfoane colorate. Vreo 3 roșii, vreo 5 verzi, bleu vreo 4, galbene tot vreo 5, iar albe să fi fost 10-11. Nu se știe ce-a fost în mintea lor, dar na… Copiilor în schimb le plăceau culorile alea.

Și să revenim la alte concesii. V-am spus de faptul că am căutat service Gsm bun. Culmea, din 3 câte service gsm am găsit prin zonă, ăla mai aproape de mine mi-a dat cel mai mic preț. 420 ron să-mi schimbe display și touchscreen la Htc one x. Altul la piața delfinului cerea 750 ron! Altul vreo 560 lei. Deci 420 cel mai ieftin. Nu voi face concesia de-a mă duce la el. În schimb el va face altă concesie. De-ami monta lcd nou contra sumei de 60 lei. Manopera. Ecranul mi-l iau eu cu 45 de dolari de pe ebay. Păi de ce să arunc 200 lei în plus? Mai bine aștept o lună până vine ecranul și cu 250 lei am terminat problema.

De ce-s eu așa nebun cu telefoanele? Îmi place să fac poze. Aș vrea să am un aparat foto să pot face poze. Vreau ceva cu zoom și focus manual. Un DSLR ieftior. Însă la prețurile actuale nu mă pot apropia de nimic. Treaba cu aparatele astea e că-s compuse din două bucăți. Unul aparatul și unul obiectivul. Fără obiectiv nu faci nimic. Un profesionist în foto video nunta Bucuresti căra după el două obiective. Unul de apropiere, unul de depărtare. Plus flashuri demontabile, filtre, tot felul de nebunii. Și mi-a zis cineva că fotograful, cu cât are mai multe scule în geantă, cu atât e mai bun. Și făcea niște poze extraordinare. Cu ocazia asta am aflat despre serviciile unui fotograf nunta de pe un site cu informaii utile pentru cei care au nevoie de servicii foto video nunta.  De asemenea, când alegeți rochia de mireasă apelați numai la CasaAnke. Pentru că sunt profesioniști, iar la ocazia asta care ar trebui să fie unică în viață, nu e loc de concesii!

 Însă la fotograful de nuntă sau la rochii de mireasa să nu faceți concesii. Lasă că aveți un prieten cu aparat. Degeaba. Ăla vine și trage cadru după cadru direct. Fără să verifice lumină, filtre, blitz. Cum aș face eu poze cu telefonul! Măcar eu mai dau niște filtre, acasă mai scot ceva pete în photoshop și tot ies mai reușite decât niște poze făcute așa, “să fie“… Și nici să luați o rochie la mâna a doua, “C-o ajustează tanti Didina, c-a fost croitoreasă!“… A fost, acum 50 de ani!

Și dacă tot v-am spus când și cum să faceți concesii, să nu ziceți “Lasă bă, că merge așa“, după cum am zis eu la nuntă. Și-am rămas până-n ziua de azi fără foto și filme de la nuntă. Uitați un model, cum ar trebui să fie o nuntă perfectă.