Stăteam de vorbă cu Vladimir în urmă cu ceva vreme. Și-am observat cât de adâncă e îndoctrinarea rusească. Omul recunoaște că e îndoctrinat, fără să se supere că-i zic asta. Nu cunosc ruși deloc, însă Vladimir m-a făcut să-i privesc cu alți ochi. Adică mai bine. Există cazuri deci de oameni normali.
Însă vreau să vorbesc despre dragostea de țară.
Îmi iubesc țara. Nu mi-e rușine că-s român, după cum am mai spus-o. La fel ca Vladimir. Însă dragostea asta de țară la mine se termină la un punct. La ruznaci nu. Ăia mor cu steagul în mână, la fel ca americanii.
Păi dacă vine vrăjmașul în cârduri la mine, trag în ei până termin muniția, dau cu grenada apoi fug. Sau mă prefac mort. Nu mai stau să dau luptă la baionetă, că nu-s dezaxat. Rusul nu nene. Ăla se bate cu mâinile goale. Dacă-l întrebi de ce zice simplu “pentru țara în care am crescut“.
Sunt patriot, însă până la un punct. De câțiva ani buni, țara n-a făcut nimic bun pentru mine. Ce, apă caldă, cum am mai văzut că se spunea pe undeva? Plătesc la întreținere de-mi ies ochii. Suntem, vorba vine, o țară civilizată, în care apa caldă n-ar trebui să fie așa o mare minune.
Acum vreo 15 ani vedeam la TV un documentar. Arătau ăia p-acolo imagini din Amsterdam. De-ți parca lumea bicicletele în starterele alea (habar n-am cum le zice), fără ca măcar să le lege.
Asta m-a frapat de două ori.
– În Amsterdam ăia au locuri speciale de parcat bicicletele? Și pe deasupra, nici nu le leagă? De ce mă? nu le fură nimeni?
– Cine să le fure mă? Ăia-s olandezi, nu români. Noi abia peste 50 de ani vom ajunge la nivelul ălora. Ăia-s civilizați, nu ca noi.
Peste vreo lună când am ajuns acasă (eram în vacanța de vară), i-am spus lui taică-meu de faza asta.
– Că uite mă, noi n-avem civilizație, vai de noi.
Răspunsul lui m-a lăsat mască:
– AR TREBUI SĂ FII MÂNDRU DE ȚARA TA, MĂ BOULE!
Și asta nu că ar fi el mare naționalist. Nu, ferească Sfântul. Numai că e mândria aia infimă, pe care va trebui toți s-o avem.
D-aia mi se zbârlește părul pe mine când vreun cretin n-are decât cuvinte “de laudă” despre țară. De la “scuip pe ea de țară de rahat“, “mă cântăresc pe ea“, “s-o vândă sau s-o dea gratis“. Pentru mine personal, aceste specimene ar trebui linșate. Pentru că de la bun început asemenea jigodii au fost la putere. Și-au dat bucăți mari din țară gratis, sau le-au vândut la preț de nimic, doar cât să-și umple propriile buzunare.
În contextul actual, în care țara n-a făcut mai nimic pentru mine, dacă aș putea, aș da tunuri grămadă. Dar nu țării în sine, ci ălora de ne conduc. Dacă aș avea cum să fur de la x-ulescu 100 de milioane, apăi aș fura. Și apoi n-aș pleca în Hawaii, cum v-am mai spus. Nu, aș deschide naibii aici în țară ceva. Uite de exemplu, aș învia uzina ARO! Cea mai bună mașină de teren din estul Europei și ne-am bătut joc de ea. Nu noi, poporenii creduli, ci japițele care s-au perindat la conducere. Și-au dat-o bucată cu bucată, prin contracte frauduloase. În aia aș băga banii, în țara mea.
Dacă nu vi se pare că are noimă ceea ce zic, citiți iar. Și dacă nici atunci nu pricepeți, să nu vă mirați dacă nu dă nimeni doi bani pe voi.
DA, îmi iubesc țara. DA, aș fura dacă aș putea. Și nu vorbesc de deja celebru bilet RATB pentru care m-au mâncat din dos câțiva, vorbesc de sume importante. Sume cu care am fost și eu furat din 2000 (an în care am început să muncesc). Am fost furat prin taxe și accize extrem de mari și complet nejustificate. Nu mai stau să fac politică, știm cu toții situația.
Îmi iubesc țara, însă cu măsură. Mi-aș da viața pentru țară, doar dacă așa aș salva viața celor apropiați, care n-au reușit să fugă la timp din calea vrăjmașului. Am fugi în munți, evident. Munții noștri. Cu păduri în care se pierde și ursul, darămite vrăjmașul.
N-aș muri cu drapelul în mână urlând “Deșteaptă-te române“. Însă nici n-aș fugi imediat cum se pornește lupta. Vorba lui Vladimir. “Îmi apăr locul unde am crescut, pădurea mea de mesteceni, livada cu pruni…
PENTRU VOI, CEILALȚI: UNDE ÎNCEPE ȘI UNDE SE TERMINĂ DRAGOSTEA DE ȚARĂ?
Cum sa nu iubim locul in care ne-am nascut,eu cred`ca toti iubim ceva din tara asta. Problema e ca uni dezaxati iubesc banii mai mult decat pe iei si sunt multi din astia infiltrati in aceste partide politice .
Nu mulți, toți!
Nici nu are rost sa fi patriot pana la moarte, de vreme ce tara noastra a fost si este vanduta pe bucati la francezi, austrieci, americani, etc.
Si politicieni sunt asa de corupti, incat si-ar vinde si mamele!
Exact despre asta ziceam și eu. Nu-i țara de vine că o ducem nasol, ci politicienii.
Am scris si eu ceva despre asta … am observat ce se intampla pe tarm … insa, imi aduc aminte de juramantul care l-am dat, apropos de patriotism, pe cand am “absolvit” stagiul militar, si imi aduc aminte de valorile ce sunt promovate in sistemul acela. Da, este ceva sa iti aperi neamul, glia, si pe cei de langa tine, insa … asa cum ati spus si voi mai sus, tara noastra nu prea mai e a noastra. Proprietarii sunt prin alte colturi ale lumii, cu frecarea palmelor de dragul nostru, ca suntem contribuabili la bunastarea lor. Si intr-adevar, vine intrebarea, daca eu pun in pamantul care nu e al meu, rosii din seminte care nu sunt ale mele, si mananc mancare care nu este facuta de mine… eu pe unde ma aflu? Ce anume mai este al meu? Ce anume ar trebui aparat pentru a onora juramantul dat? Poate doar familia, unitatea societatii asteia atat de bolnave incat vor sa o distruga si pe ea. Valorile gen patriotism si nationalism sunt impotriva globalizarii. Nu ai cum sa te globalizezi si sa le ai si pe ele. A se vedea comportamentul celor din alte tari in aceasta tara sau comportamentul celor din Romania in alte tari, unde, de exemplu altfel se sarbatoreste 1 Decembrie. Afara din tara, multi romani devin nationalisti pentru ca patesc acelasi lucru cum patesc homosexualii, sunt paria in acea tara, si se afirma prin individualism cretin care o sa ne dovedeasca pe toti pana la urma. Este o capcana in care intram cu totii… Valorile individualiste sunt disipate in virtutea globalizarii, si asta se stie inca de la gandirea globalizarii, pentru ca cei ce au venit cu acest concept au spus ca trebuiesc distruse aceste valori si au creeat strategii pentru distrugerea lor. Canalele media, prezinta viata la tara in alta tara, prezinta catei cu covrigi in coada in alta tara, ne arata la toti ce ai vazut tu legat de biciclete, noi fugim sa avem si noi bicicletele noastre si ajungem acolo fericiti insa ne dam seama ca … pe drum am pierdut ceva… acele valori – nationalism, patriotism si chiar si famila …
Este hora noastra hedonista 😀
Pământul e al meu. Am plătit pentru el. Eu și strămoșii mei. Roșiile sunt ale mele, din semințele mele. Nu vine nimeni să mă dea afară, că-i tai capul. Aici vorbesc de casa de la țară evident.
Însă și apartamentul. Dacă vine careva să zică că-i pământul lui, ăsta de s-a făcut blocul, să se ducă și la mă-sa și la ta-su. De aici nu plec până nu vreau eu.
Si eu imi iubesc tara si sunt mandru ca sunt Roman
Am purtat fara jena in SUA, pe coasta de Vest tricou cu I`M PROUD TO BE ROMANIAN !
Asta e doar 1 :>
Exemple mai sunt.
Nu ai ce sa nu iubesti la tara asta.
Peisajele te lasa masca.
Oameni de omenie …
Restu e cancan
Nu toți oamenii de omenie, să fim serioși. În rest… cam așa cum ai zis tu. Frumos cu tricoul! Felicitări!
Spanac şi tu acu… Dragostea de ţară e un sentiment pe care ori îl ai ori nu-l ai. Nu poţi umbla cu fofârlica să spui, uite până aici îmi iubesc ţara, nici un centimetru mai mult.
Ştii cum se spune:
Fie pâinea cât de rea
Mai bună-i berea-n ţara mea!
Ba pot zice. Uite mor cu vrăjmașul de gât dacă calcă la mine-n bătătură. Dar să mă trimită guvernul să mitraliez alți soldați? Pentru că guvernul lor a zis că e OK să cotropească altă țară? Nu merci coane, nu omor oameni că vrea guvernul. Uite și poza care zice chestia asta.
Mi-a placut cum ai zis despre Vladen ca e rus normal. Zau, mie nu mi-a zis nimeni niciodata ca sunt roman normal, nici romanii, nici strainii din UE de vest sau de nord, toti se mira de mine si li se pare ca nu seman a roman, indiferent de care naiba o fi imaginea lor de ce sau cum trebuie sa fie un roman, (ca desigur ca e diferita intre toti astia). De altfel in ultima vreme chiar sefii mei prefera sa imi zic “ungurul” pt ca pur si simplu nu le vine sa-mi zica ca sunt roman, si de fapt mereu ma intreaba asa ff atent in mod repetitiv, “tu parca erai din Ungaria, nu ?” Ma rog, pt ei a fi ungur e ceva asa ff exotic si misterios, e ceva ca si cum ai zice despre unul ca e malgas, sau andorrez, sau ceva de genul asta. Doar asiaticilor si rusilor si americanilor li s-a parut ca sunt roman normal, sau ca sunt asa normal de unde oi zice ca sunt, ca asa desigur ca unul din Hong Kong sau chiar unii din vreun St Petersburg, (fie cel din Rusia, fie cel din Florida, SUA), habar nu au ce e aia Romania sau cum or fi romanii normali si nici nu le pasa. Despre africani nu prea stiu, ca nu am spus decat la 2 din Sudan ca sunt roman si aia cred ca ori nu au inteles sau nu au ascultat prea bine ce am zis dar au parut ca m-au crezut pe cuvant tot ce le ziceam, sau oricum nu-i interesa. Cat despre astia din Orientul Mijlociu habar nu am ce cred ei sau ce zic ei in clipa asta, ca de obicei ce cred ei nu e tot aia cu ce zic ei, desi nici macar nu o fac expres de cele mai multe ori, (are de a face cu stilul lor de exprimare asa mai indirecta), asa ca eu nu am fost niciodata atent la ce zic orientalii mijlocii, decat ca dadeam asa din cap gen ca ii aprob ca sa nu se simta neintelesi, )cam la fel cum faceau si sudanezii fata de mine si fata de alti europeeni), mai ales ca eu mi-am si formulat asa oarecum impresia ca majoritatea din Orientul Mijlociu sunt oarecum cu narcisismul la pamant, chiar mai rau decat romanii, si am impresia ca trebuie sa ii linistesti mereu ca ii apreciezi si ca-i aprobi orice ti-ar zice, ca altfel se simt imediat jigniti, neintelesi, etc, cam asa ca femeile alea mai fragile care cred tot timpul ca trebuie sa ghicesti ce vor chiar daca nu iti spun ce vor, sau care au impresia ca poti sa le citesti gandurile sau ca de fapt e si datoria ta sa stii sa le citesti gandurile, etc, chestii din astea de narcisism disfunctional de oameni care se cred asa mai victime mai in continuu, fie ca au fost victime sau nu, si oricum destul de isterici in sens de sensibili la tot felul de traume, pierderi, seduceri si abandonari, etc, desi totusi mai rar melancolici fata de respingeri, ci mai curand iritabili nervosi, zau, mai rau decat romanii, asa la nivel general cultural…de obicei stiu ca nu e frumos sa se generalizeze, dar prea am fost tentat asa in ultima vreme de catre bloggerii pe care-i citesc, plus zau, vreau si eu sa ma incadrez mai bine in stilul unui roman mai normal mai tipic de genul ala care-si baga picioarele sau p.. in orice, si-i da asa total pe toti in p..m..ii..ca am impresia ca abia DUPA ce ma voi incadra in acest fel de tipic, va fi cazul sa incep sa fiu in stare sa ma exprim despre propriul meu patriotism, ca in momentul de fata am impresia ca patriotismul meu personal e din ala cam disfunctionalul in mare amestecat asa in cantitati oarecum nerealiste cu ff multa compasiune total excesiva si in mare parte gratuita, care reprezinta de fapt mai mult compasiune + sentimente de vinovatie total egoiste fata de mine insumi pe care le distribui asa in jur fata de oricine doreste sau intreaba, inclusiv tara mea natala.