Olteanul din mine lubeniţă îi va spune întotdeauna.
Moldoveanul îi zice harbuz.
Restul românilor îi zice acestui fruct demenţial, mai ales pe timp de vară, pepene verde. Sau roşu.
Americanii îi zic water mellon. Adică pepene de apă.
Deoarece are peste 80% apă în compoziţie.
Tuturor ne place lubeniţa.
Unii o monâncă cu pâine, mai ales oltenii.
Ai mei mâncau cu pâine şi strugurii.
O chestie pe care n-am înţeles-o niciodată.
Dar, la orice chestie din asta mişto, cum e lubeniţa, este un mare dezavantaj.
Seminţele.
Are puzderie de seminţe, pe care nu ştii cum să le scoţi repede şi uşor, fără să-ţi faci pereţii şi nervii vraişte.
Bine că există o plantă, Spanacul, care să vă ajute.
Priviţi mai jos cea mai rapidă şi simplă metodă de a curăţa de sâmburi o lubeniţă.
De asemenea, acest FUFOrial mi-a adus aminte depre un banc.
Despre… lubeniţă, evident!
Un francez, un american şi un român stăteau de vorbă la un pahar cu vin.
Fiecare îţi lăuda via şi mai ales vinul făcut.
Americanul spune:
– La noi se face cel mai bun vin din lume. Via o udăm o dată pe zi, fix la 5 dimineaţa, punem îngrăsăminte la rădăcină de 2 ori pe săptămână, numai marţea şi vinerea. Ies mişte struguri… Şi un vin… mamă-mamă… Bei un pahar din vinul ăla şi ţi se face scula lungă ca lubeniţa.
Francezul nu se lasă mai prejos:
– Ba la noi se face cel mai bun vin din lume, se ştie. Via o udăm o dată seara, fix la ora 21:30, şi dimineaţa, fix la ora 5:30, când abia e soarele pe cer, fără să ardă. Punem îngrpăşăminte bio şi stimulatoare naturale din două în două zile la rădăcină, apoi numai duminica îi punem muzică. Bach, ăla prinde cel mai bine.
Ies nişte struguri, mari cât nucile, şi din strugurii ăia facem un vin minunat. Bei jumate de pahar şi ţi se face scula ca lubeniţa de groasă… De aia suntem noi cunoscuţi ca amanţi deosebiţi…
Românul tace, îi ascultă pe ceilalţi dou, bea 2 pahare de vin de-al lui şi declară:
– Băi, la noi se udă via numa când dă ploaie, îngrăşăminte se pun când nimeresc vitele şi caprele în vie. Până să le gonim, jumate de vie e ruptă, dar e lăsat şi îngrăşământ natural pentru ailaltă jumătate… Ies boabele ca mazărea de mari, dar un vin minunat. Bei un pahar de vin d-ăla şi-ţi face scula ca lubeniţa…
– De lungă, nu? întreabă americanul
– De groasă, se ştie, se bagă francezul.
– Nu bă, spune românul. De dulce!
io mananc cu tot cu samburi. avantajul? daca ma cac in gradina la anu mananc pepene moca.
:))
E şi ăsta un punct de vedere. Însă dacă stai la bloc, tai fix pewla-n loc de porc…
Cu tot cu ingrasamant :))
Nu băi, fără… Ce, tu mănânci crenwurst cu fineti?
Sa stii ca in moldova i se spune foarte des pepene si mai putin harbuz. 😛
Dacă nu ţineţi la tradiţie…
Nu-i dispare gustul daca-l speli?
Nu, chiar deloc. O să fie mai zemoasă. Dar la fel de bună. Bine, nu-l ţii în apă 3 zile…
Si in Ardeal i se zice tot “lubenita”… ma rog, mai prin zona mea, “lebenita”. Si eu mananc cu tot cu samburi, nu ma deranjeaza deloc. Mai greu mi-ar fi sa spal chiuveta 😀
In Maramu i se zice tot lebenita. Chiar astazi am mancat, si din ala galben si rosu. Bine, ala galben e mult mai bun.
Mai mananc si eu cu seminte, nu am treaba:))) nu stiam de faza cu apa, gracias.
Anda: tu eşti pe principiul lui zerocratu’ deci 🙂
Rozi: Ala galben nu-mi place neam. Mi se întoarce când îi simt mirosul…
N-am atata lene ca s-o umplu de apa. Si nici s-o mananc cu seminte. Niciodata.
Dar m-ai amuzat :))
Mă bucur! 🙂
Maine ma duc la piata dupa o lubenita si incerc! :))
Must get it on tape.
On “Mortu’s FAIL”! 🙂