Guest Post – Second Hand

Guest – post SECOND HAND – Haine noi sau la mana a II-a?

Salutare tuturor. Emil Calinescu ma numesc si astazi voi scrie un articol despre … second hand. Nu intamplator am ales sa scriu pe acest blog, pentru ca Spanac a scris, nu demult, despre acest subiect. Eu voi avea o abordare si o parere un pic diferita.
Ideea acestui articol mi-a venit in urma plimbarii de azi. Mentionez ca articolul e scris vineri seara, moment in care eu ma aflu in Slatina. Dorinta mea a fost sa fie publicat marti, deci d-aia voi il cititi acum.
Asadar, ma plictiseam eu prin casa (in Slatina nu mai avem momentan cablu, asa ca si tv-ul e inutil) si ma gandesc ca cea mai buna metoda este sa ma plimb. Despre plimbari, sedentarism si alte alea intr-un articol viitor. Probabil tot guest-post.
Si am mers de la mine din Progresul pana la gara. Si inapoi. In total (dus-intors) cam 2 ore. Deci ce am vazut (sa zicem cam un sfert de oras) pe aceasta portiune voi povesti. Initial, mi-am facut traseul si mi-am zis : merg intai pe partea stanga, apoi ma intorc pe dreapta. Sa nu ratez nimic. Primul popas, un pic in directia opusa, a fost la fostul magazin Oltul. Aici doar la parte mai e ceva(la etaj e lenjerie, iar apoi etajul 2 Domo , iar etajul 3 Altex). Si acel ceva e in mare House of Art. Unde vad ca avea camasi Hawaii. Sau ma rog, tip Hawaii (cu modele Hawaii). Nu gasesc pe masura mea si plec. Hawaii-ul insa imi ramasese in minte.
Ma uit insa atent pe strada (mergeam aparent fara rost, dar atent sunt) si vad destui oameni imbracati in Hawaii. Stateam sa ma gandesc : oare toti astia vin din strainatate ? Sau toti s-au imbracat de la House of Art (care, apropo, in Bucuresti, intr-un mall si in Unirea, avea un singur model de Hawaii, aici avea vreo 3-4) ? Raspunsul la ambele intrebari era NU, asa ca am stat sa ma gandesc de unde s-ar putea imbraca. Si observ eu cam ce abunda prin Slatina : magazine Second-Hand (cand vorbesc si aud de ele imi rasuna in minte un banc : Ce cauta un ciung intr-un oras ? Un magazin second-hand). Si tin minte si ce scria Spanac, dar si ce-mi mai zisese altcineva : la second-uri gasesti Hawaii.
Asa ca, printre alte magazine vizitate, am vizitat si seconduri. In general in Bucuresti nu intru in ele. Aici am vizitat vreo 5. Si-s mai multe, 5 doar pe strada unde am fost eu (de unde am mers pana la gara tot A.I. Cuza ii zice). Si in toate cele 5 seconduri aveau camasi Hawaii. E adevarat, nicaieri una pe masura mea. Dar altceva m-a frapat : camasile Hawaii, cu o exceptie (unde totul era la 3 lei) costau 10 lei ! Repet, o camasa SECOND-HAND, fie si Hawaii, costa 10 lei.
Intorcandu-ma, am ginit un magazin langa cinematograf, de unde mi-am luat o camasa. NOUA ! Cu 20 de lei.
Deci o camasa veche la 10 lei sau una noua la 20 de lei ? In procente s-ar spune ca o camasa noua este dublu ca pret. In fapt, e o diferenta de doar 10 lei !
Si acum incepe discutia reala. Si eu as reduce-o la altceva (in principal) : second-hand-uri vs targuri (Obor, Europa, magazine de 13 lei, magazine ieftine etc). Principalul argument al second-handurilor este dat de pret. Dar gasim lucruri ieftine si in acele locuri.
Si argumentele sunt asa :
– Fanii second-handului sustin ca d-acolo isi iau lucruri DE FIRMA ! Ok, purtate, dar sunt de firma ! Ele arata bine, sunt bine finisate, nu atarna atele din ele etc.
– « Dusmanii » sustin insa asa : ok, n-o fi de firma, dar macar E NOUA ! E nepurtata. Si toate argumentele care decurg d-aici.
Recunosc, eu tind sa dau dreptate adversarilor secondului, desi nu dau cu pietre in cei care gandesc altfel. E o chestie strict legata de mine, e democratie, deci fiecare alege cum si de unde se imbraca.
Sa vedem insa alte argumente. Incepem cu cele pro second-hand :
1. Hainele sunt mai sigure decat cele din targ. Sunt purtate, ok, dar sunt dez-infectate. Preferabil sa port una care macar stiu in ce conditii a fost transportata decat una luata din jegul din Europa (inlocuiti cu Obor, cu ce targ vreti voi etc). Magazinul e magazin. Si oricum, si in magazin daca iei o haina de pe umeras, aia sigur a mai fost PROBATA de altii. Nu stii cati. O cumperi ca noua, dar nu stii cine a probat-o si a transpirat in ea, nu ? Rar te duci sa ceri alta , de acelasi numar, spunand ca n-o vrei pe cea expusa (si oricum unele magazine expun tot ce au, nu au depozite ori alte alea).
2. Pretul, desi despre el am vorbit deja.
3. Cum iti dai seama ca o haina e second-hand ? Ce conteaza ca am mai purtat-o eu sau altcineva? Conteaza ca e de firma, se simte calitatea materialului. In fond, toate hainele, dupa ce le-am purtat o data, devin « second hand », nu ? Si in fond, luand si argumentul nr 2, daca vom compara cu hainele de la aceeasi firma, vom vedea diferenta EXACTA de pret : de la 100 de lei la maxim 10 lei.
4. Magazinele de second hand au marfa din Anglia, Italia, Germania, nu din China, Turcia etc.
5. Acum a aparut o moda : tinerii « cool », « non-conformisti », care vor sa sparga tiparele/stereotipurile si sa se imbrace de unde nu vor altii sa se imbrace. E cool sa spui ca ai luat de la second hand. Pentru unii a ajuns sa fie « naspa » sa spui ca te imbraci din mall (cocalarule care esti). De asemenea, sa te imbraci din cap pana-n picioare cu 50 de lei e ceva ce numai oamenii destepti pot sa faca.
6. Cica ar avea un farmec aparte cautatul prin seconduri. Nu e ca la mall, sa mergi la Zara si sa stii ce gasesti. In secondul X gasesti de la Zara, dar si de la H&M, de la multe. Iar secondurile de provincie cica ar avea farmecul lor (iar « cunoscatorii » sustin ca-s superioare celor din capitala).
Acum sa vedem, pe scurt, si argumentele contra :
1. Nu este deloc igienic. Sunt unele boli (de exemplu ciuperca la picior) care nu ies cu nicio solutie. D-aia unii zic ca se imbraca de la second, dar nu-si iau incaltari.
2. « Asa de rau am ajuns, sa ma imbrac de la second ? ». Brandul o fi valoros, dar sa te vada cineva iesind dintr-un astfel de magazin ?
3. Continuarea punctului anterior : voi ati vazut ce oameni intra acolo ? In general oameni saraci, in varsta, si da, fara sa fiu rasist, dar multi tigani. Cum ai putea sa iei d-acolo ? Chiar nu ai pic de demnitate ?
4. Cele chinezesti au o calitate : nu-s asa bune calitativ, dar sunt noi. Mai bine dai 20 de lei pe o camasa din Europa (sau dintr-un magazin ascuns, ca mine) decat 10 lei pe una de la second.
5. Daca second-handurile ar fi magazine de top, s-ar face si-n malluri. Da, am auzit argumentul asta. Continuarea e asa : House of Art nu are marfa stralucita, chiar deloc, dar sunt in mall-uri. Deci mall-urilor nu le e rusine sa-si asocieze imaginea cu House of Art. Cu second-handurile DA!
6. De ce nu exista un brand de second-handuri adevarat? Sa zici : MI-AM LUAT O CAMASA DE LA X, IMPORTATOR OFICIAL … Sa ai garantia unui brand…
7. Daca ar fi atat de profitabil si atat de sigur, de ce marile magazine nu incurajeaza second-handurile. De exemplu : ai 10% reducere la un sacou nou(de la Zara) daca vii cu un sacou vechi, cumparat tot de la Zara. Iar apoi pe cel vechi il vinzi la 5 lei, ori in acelasi magazin, ori in « Second Zara » (am inteles ca nu mai e voie sa vinzi, in acelasi magazin, si haine noi si haine second ; cica asa e legea acum).
Iar scrisai mult, dar asta e. Trebuie totusi sa trag concluzia (una personala) : nu condamn pe cei care cumpara d-acolo, dar eu prefer sa evit. As cumpara insa d-acolo produse pe care in alta parte nu le gasesc (ca-n exemplul dat : camasi hawaii). Altfel, intre 20 de lei una de firma , veche, si 10 lei una no-name (turceasca ori chinezeasca) voi prefera (INCA voi prefera) pe cea NOUA !
Salutari DE PRIMA MANA tuturor si multumesc gazdei pentru ospitalitate. Iar daca v-am starnit pofta de blogareala, va astept si la mine pe blog cu un GUEST-POST !

PS: Nota Spanacului – Poza aia meseriaşă e luată de aici.
A scris flăcăul ăla un articol cu poze pe gustul meu.

Leave a Reply