Mi-am bătut nevasta!

Dap. Ceva ce nu credeam că am să fac vreodată.
Așa ceva nici prin cap nu-mi trecea că voi face.
Tocmai mi-am bătut nevasta!

Cum, de ce, măgarule, nu ți-e rușine etc. totul e tardiv acum.

– Ce faci mă nene?
– Supărat nevoie mare. Dă un păhărel!
– Stai mă jos. Mărie, adu 2 pahare și sticla de zaibăr. Ia zi mă! Ce e?
– Mi-am bătut nevasta.
– Fugi mă! Nu se poate? De ce?
– Păi m-a enervat. M-a provocat!
– Așa, și? Nu e motiv s-o bați mă! Nu ți-e rușine că tu ești bărbat și ea femeie?
– Ba da mă… Nu trebuia să mă cobor la mintea ei să…
– Băi, nu-i frumos. cum adică să te cobori la mintea ei?
– Vorba vine. Să…
– Nu vine nicio vorbă. Ce, e proastă, să te cobori la mintea ei?
– Nu bă.
– Atunci?
– Nu ști mă. Vine zaibărul ăla odată? Că mor de nervi!
– Și vrei să te și îmbeți sau ce? Îți dau cu apă minerală, că tu faci urât și fără băutură!
– Băi, nu știu ce se fac!

Amicul se ridică de pe scaun. Se plimba grav pin încăpere, uitându-se cu grijă la bibliotecă, la paharul de vin din mână, apoi la șemineu.
– Hai mă, ai amuț…

Nu scose nicio vorbă, doar se uită scurt la mine, încât am amuțit eu… Nu știam ce să fac. Situația era destul de groasă. Ce destul… Foarte groasă. Nu-i frumos să bați o femeie. Darămite pe nevastă-ta pe care o iubești, pe mama copiilor tăi…

– Auzi mă, am o idee!
– Ia zi?
– Nu, nu e bună… zise prietenul meu căzând iar pe gânduri.

Ce era de făcut? Să-i iau niște flori? Acum după ce-am bătut-o, numai de flori îi arde ei…
Atunci, niște jucării educative, pentru copii?
Nu, nici asta. Ce treabă au copii cu faptul că le-am bătut mama!?
woman

– Băi, hai că mi-a venit ideea salvatoare! Spuse amicul meu așezându-se zâmbitor pe canapea.
– Zi mă!
– Ei, nu te grăbi așa. Vii la mine să-ți dau un sfat, nu mă lua cu “zi mă”!
– Hai băi frate! Lasă-mă te rog cu astea. Am să-mi cer scuze când m-oi simți mai bine, acum mă simt ultimul om! Nu trebuia să-mi bat nevasta!
– Ia zi, de ce ai bătut-o?
– Cum mă, cum de ce?
– Păi da, de ce? Doar n-ai bătut-o așa fără motiv.
– Păi cum mă! Adică eu sunt plecat de dimineața până seara să fac ceva pentru casă și…
– Și ce?

– Băi, stai s-o iau de la început. Vin ieri acasă. Ceva nu era în ordine. De când am intrat nu-mi mirosea a bine!
– Arsese mâncarea?
– Mă, lasă-mă să termin. Nu-mi mirosea a bine deoarece era liniște în casă. Mă uit în cuier, haina îi lipsea. La fel și cizmele.
– Deci a plecat din casă?!
– Da mă, dar n-avea cum!
– Cum adică n-avea cum?
– Nu știu cum naiba a reușit să taie lanțul și să iasă din bucătărie!

M-am uitat la fața lui. Cred că trecuse prin toate culorile posibile de pe lumea asta. Puteam să jur că văzusem niște modele noi de marmură, galbenă ca ceara, cu vinișoare albastre. Era pe cale să explodeze. El, care-și păstra calmul din orice situație…
– Păi bine mă nenorocitule! Tu-ți ții nevasta legată în bucătărie? Cu lanțul?!

Văzusem că se enervase rău și nu știam cum s-o mai dreg. Nu înțelesese nimic din tot ceea ce-i spusesem. Și-i explicasem destul de clar.
– Păi mă, am încercat cu sfoară, dar o tăia imediat cu cuțitul! încerc o glumă.

– Băi, ieși afară! Nemernicule, ieși afară din casa mea! te bat de te nenorocesc. Cum să-ți legi nevata mă animalule!?
– Bă nene! reușesc să-i zic printre hohotele de râs. Nu o țin legată!
– Păi ce-ai zis până acum?
Și-a rupt lănțișorul de la gât mă! Și ieșise din bucătărie fără să caute zaua ruptă! S-a dus la reparat cu el!

– Cum mă? Tu m-ai amețit atâta că ai bătut-o că și-a rupt lanțul și ieșise din bucătărie! Am crezut c-o aveai legată de aragaz și-și tăiase lanțul.
– Nu mă, i se rupsese lănțișorul, și-n loc să mă aștepte, sau na, să caute ea zaua ruptă, a ieșit din casă, s-a dus cu el direct la reperat. D-aia zic cpă a ieșit din bucătărie. Că acolo era, făcea o prăjitură! Dar ai și tu o imaginație…

– Bine mă porcule! Și până la urmă de ce ai dat în ea?
– Cum am dat în ea?
– N-ai bătut mă câmpii până acum că ai bătut-o!?
– Ba da mă, la șah!

De atunci au trecut 5 ani. Mai trec pe la prietenul meu cam de două ori pe ani. Doctorul zice că nu prea mai sunt șanse. Toată ziua urlă ca nebunul numai lanț, bătaie și șah… săracul…

There are 16 comments left Go To Comment

  1. Teodor Marin /

    haha, dragut

    1. Spanac / Post Author

      Merci!

  2. adelinailiescu /

    Din cand in cand si eu imi bat barbatul. La table!:))

    1. Spanac / Post Author

      Table nu știu deloc…

    2. Intuneric /

      La fundu’ gol?!

      1. Spanac / Post Author

        Ăla e poker!
        Sau black jack?

  3. Aditoi /

    La-nceput credeam ca e vorba de mine si nu stiam ce sa gandesc…. Haioasa relatarea… mai putin sperietura mea…

    1. Spanac / Post Author

      :))
      E vorba de-o nevastă.
      Care are lănțișor!

      1. Aditoi /

        Ma, am citit pana la capat! Ma refeream la titlu si la cum a inceput povestirea.

        1. Spanac / Post Author

          Vrei să zici “Domnule Mă”!

  4. Savoir Faire /

    poker si sah ! \:m/

    1. Spanac / Post Author

      Lipsește ceva… Băi, un lapte gros n-am mai jucat din liceu, de acum 13 ani…

  5. SebiBu /

    Când am citit titlul , m-am gândit la altceva :))

    1. Spanac / Post Author

      La ce anume?

  6. Savoir Faire /

    Judecand dupa faptul ca astazi nu ai postat nimic pe blog, deduc ca te-a batut nevasta pe tine in loc sa o bati tu pe ea, doar asa se explica falca vanata si cele doua degete rupte, coasta fracturata, cucuiul si litra de sange siruinda

    1. Spanac / Post Author

      Nu fată… Nu timp azi. Caut rakeți și avocați. Știi telefonul lui Bute?!

Leave a Reply