Nu, cel puţin pentru mine nu există.
Pot exista cele necoapte… Dar stricate în niciun caz.
– Nu vezi că au prins mucegai? Cum să mănânci aşa ceva?
– Unve vezi tu mucegai?
– Uite acolo, pe cireaşa aia, e jumate cu floare pe ea.
– Aia e penicilină mă, nu e sfoiag… Şi eu care credeam că am nevoie de ochelari…
– Are să te ia durerile de burtă deseară că te duci la muncă. Şi ştii bine că nu poţi să te cântăreşti pe câmp.
– Ei na, dureri de burtă. Ce, parcă de la bere cu iaurt m-a luat ceva? Nici n-am simţit ceva… Abia când a ajuns pe la genunchi în spate am început să simt ceva aşa…
– Faci ce vrei, treaba ta. Să nu mă suni la noapte că ţi-e iar rău… că nu am ce-ţi face…
Discuţie imaginară cu nevasta, când am halipăpit ultimele cireşe din caston.
Şi o discuţie reală avută acum 2 zile:
– Iubi, am luat cireşe, aproape 2 kile! Zice Spanac plin de bucurie.
– Foarte bine, mă bucur că ţi-ai găsit.
– Cum adică mi-am găsit, tu nu mănânci?
– Ei, una, două o să mănânc şi eu…
– De ce doar 1-2 domne? Nu-ţi plac?
– Ba da iubi, însă ţi-am mai zis… Acum vreo câţiva ani buni mi-a adus tata cireşe mari, negre şi-am mâncat ca sparta până n-am putut să mai bag vreuna în mine.
– Şi ţi s-a întors?
– Nu, m-am apucat aşa să desfac una, şi avea vierme. Am mai desfăcut încă una, încă una şi tot aşa vreo 15-16. TOATE aveau viermi.
Şi mi s-a luat.
– Ei na, ai avut tu ghinion…
– Da, aporos de ghinion, ce e ăla alb mic de se mişcă pe marginea castronului?
– Care mă ăsta, zise Spanac înhătând un vierme de cireaşă şă dându-i drumul pe gât. E cărniţă proapătă. Uite ce proaspătă e. că încă mişcă…
– Ah, Dumnezeule… face nevasta scârbită, bine, să mănânci tu cireşele astea…
– More for me! face vajnicul paznic aeroportuar, băgând în gură 5-6 cireşe cu tot cu cozi…
Exista si exceptii si imi permit sa adaug un link:www.paradisul.ro.Nu prea vinde in Romania,pentru ca romanul se uita la ce este mai ieftin,si bineinteles au parte de oferte de genul 2 in 1 cirese+viermi.Eu cumpar in fiecare an de la ei,chiar daca ma costa 15-20 ron kilul,dar manac odata si ma satur si numaI cirese cu diametru minim de 28 mm!
Mamă, ce le se bânţuie ălora scrisul pe site…
Stai calm, că şi la noi în piaţă e 15-20 lei pe kil.
Şi mari, frumoase, şi tot pline de viermi.
Eu am luat cu 7 lei kilul, şi nu-mi pare rău.
Nu mi se pare deloc normal ca în luna cireşar! să dau 15 lei pe un kil de cireşe, când ar trebui să fie 3 lei.
În schimb găsesc bananele (care nu cresc în România nici să le baţi) cu 5 lei kilogramul, sau lubeniţa (când încă nu e timpul ei) cu 3 lei.
Asta e mânăria vânzătorilor. Nu e deloc justificat preţul cu peste 500% mărit al cireşelor.
Sau al oricărui fruct.
De ce miezul de nucă e 20 lei pe kilogram?
Din pacate intermediarii controleaza totul.Inca la noi nu functioneaza cererea si oferta,doar teorii economice,practic bisnita e la putere.
A funcţionat vreodată cererea şi oferta? Nici în comunism n-a mers asta, poate o chestie asemănătoare a fost începând cu 1973 până în 1982. Cam atât.
Bişniţa ca bişniţa, dar de ce la cireşe e preţul ăsta imens? Şi la căpşuni.
Hai să zic la fragi şi zmeură, că ăia sunt mai rari. Dar la cireşe… La fel de mare preţul la vişine. Şi de ce şi la prune e aşa mare preţul?
Te-ai uitat să vezi că toate astea de-s româneşti sunt mai scumpe decât alea străine?
Uite de exemplu, ieri la piaţă am vrut să iau o ţelină. Românească tot ce trebe. De la ţăran. 7 lei kilogramul.
Nu am luat şi m-am dus la Carrefour. Unde am găsit ţelină din Olanda la 3,29 lei pe kilogram. Adică românul (nu era ţigan) vindea ţelina de-o crescuse la el în grădină cu preţ mai mare decât dublu.
Mă şi dacă o lua de la magazin, o vindea cu 5 lei şi tot era în câştig.
Am observat că aşa sunt acum pieţarii. Nu mai sunt şărani, ci doar… precupeţi. Cumpără de la magazin, si bagă preţul dublat sau triplat.
Şi când iau cireşe de la producător le bagă preţul de 5 ori mai mare…
Punct ochit, punct lovit. Taranul roman de piata e cea mai mare japchita penala din istoria comertului, fara nici un fel de notiune privind cererea si oferta. Incapabili si jegosi, cu produse proaste si preturi exagerate.
Si in piete rar mai vezi tarani. Numai bisnitari…
….Am înţeles eu esenţa lucrurilor, cumva altfel. Iniţiativa d’lui Spanac era următoarea: (bine, căsătoriţi de ceva vreme, nu ştiu prea multe detalii, dar o să mă avânt în lectură pe blog)
“N-am mai ieşit cu consoarta la restaurant de multicel. Ia să aduc restaurantul acasă. Mâncare românească în seara asta? Neah, ceva mai altfel. (după câteva momente de reflecsie, refracţie şi scrutat orizonturile culinare…ideea se naşte)Tring! Cireşe cu viermişori. Specialitate vietnameză, la tine acasă. Bonus, cireşele, ca desert. Kilogramul de cireşe la piaţă? 3 lei. Specialitatea vietnameză? Priceless…Başca, eu nu prea am văzut restaurante cu specific vietnamez…”
Şi citatul ăla de unde e? Că de la mine nu!
Citatul era imaginația mea…fără supărare!
Am inteles. Cautasem si pe gogu, credeam ca a mai scris cineva despre asta si nu voiam sa para plagiatura 🙂
Ciresele cu viermi sunt cele mai sanatoase, au proteina inclusa . Bravo , Spanac, ia de mananca, abtine-te numa miercurea si vinerea , sa nu-l manii pe Dumnezeu si sa gasesti o cireasa cu anaconda .:))
Bai fata, ai dreptate aici… Am mamcat vinerea. Dar am o scuza, ca nu stiam…
Bune-bune, mai putin miercurea si vinerea, cand nu mananc carne 😉
Ai de la mine o nominalizare, dar si o leapsa … de vizitat.
Te bagi la leapsa sau la un comentariu?
Fac şi eu una…
Inteleg nevoia ta de a manca ciresele cu samburi, viermi si mucegai. Dar bunica nu te-a invatat ca trebuie pastrate coditele pentru ceai? Asa vei avea si rinichii sanatosi, ii vei putea scoate la vanzare, sa cumperi un superlaptop. :)).
Coduiţele le-am atuncat anul trecut. Avem cred că un kil, strân
se de-a lungul anilor. Şi ce-a ieşit din ele numa ceai nu era. 🙂
Imi plac ciresele. Acasa in Maramures am o gramada de ciresi, nu ma “deranjam” sa cumpar. Sunt mult mai bune direct din cires. :)) Vorba lui Ovidiu, in piata le gasesti si stricate si la niste preturi uriase.
Citeşte primele 2 mele comentarii, să-mi afli nemulţumirea… Eu nu mai am cireşi, nici la ţară. Aveam unul acum peste 20 de ani şi s-a prăpădit pomul.
Acum cred că tot ce e la ţară e prăpădit…