Mare om a fost ăla de-a zis treaba asta.
Că o nenorocire nu vine niciodată singură.
Ba chiar vine cu încă două surate.
Ajung vineri acasă.
Dau să descui ușa de la intrarea în bloc.
Evident aia face probleme la descuiare de pe vremea când era Iliescu președinte.
De atunci n-a fost schibată.
Și cum bine știți ce vecini meseriași am, vă dați seama gradul ei de uzură.
Adică enorm.
Eram obosit și sictirit.
Mă chinui vreo 5 minute să deschi ușa. Nu voia și pace.
Sun la vreao 3 numere de interfon. Nimic.
Nici măcar nu suna, darămite să răspundă careva. De unde să răspundă vreunul, dacă nici măcar n-a sunat, logic!
După 5 minute de chinuială, plin de nervi rup cheia în ușă.
De nervi am rupt-o. Poate o pune mâna administratorul și-o repara odată yala aia…
După vreo 2 minute a coborât un vecin să-și verifice cutia poștală, și mi-a deschis.
Ajung acasă și mai nervos.
Mă duc repede să mă ușurey, că pleznea vezica de la 2 beri și vreo 3 ape minerale, ce băusem pe drum.
N-apuc bine să calc în WC-ul de serviciu că alunec și mă poptesc în ușă.
Mi-am dat seama imediat că vaca aia de pisică iar a făcut pe jos.
Că așa e mâța mea. Mironosiță. Dacă a făcut odată ea sau motanul în nisip, trebuie imediat aruncat.
Altfel lasă băltoaca pe jos. Număi că de data asta, animala a lăsat băltoaca nu lângă lădița de nisip, ci imediat după ușă. Cum călcai în WC cum o luai la înjurături.
M-apuc să șterg pe jos, să spăl. După 10 minute de frecat cu nuș ce drac de soluție, să fugă mirosul ăla de șușulică de mâță, mă apuc să mă spăl pe mâini.
Ce să mă spăl, că am închis repede apa.
Tot ce se scurgea din chiuvetă se scurgea pe jos.
Șurubul ăla lung care ține sita de scurgere în legătură cu sifonul, se rupsese.
De la vârstă, că avea și ăla vreo 5-6 ani.
Ruginise până se rupsese de tot.
Apucăp-te și spală iar pe jos, și încearcă să repari sifonul de la chiuvetă.
Nu voia sifonul ăla beymetic să se desfacă nici mort. E un sifon model vechi, d-ăla cu cocoașă, nu ca astea moderne, un tub extensibil și atât.
Astea moderne însă au marele avantaj că imediat după sită, e ditamai gaură să se scurgă apa.
E, la ăla vechi e u găurică destul de mică. De aia se înfundă repede.
Clar, nu aveam cum să-l repar.
Mă duc la magazin să iau sifon nou.
Nu avea decât noile modele, cu tub extensibil. 7 lei.
Iau ăla și mă îndrept către casă. Mă bucuram că termin chiuveta în 5 minute.
Numai că… mama lor de nenorociți, toate firmele turcești, chinezești, românești, care nu fac în mama lor toate astea pe aceeași dimensiune!
Tubul ăpla, avea aceeași diametru cu tubul de plastic înfipt în perete și-n țeava de pe coloana principală.
Nervi, urlete, morți, neamuri, șuturi la pisici, muzică la maxim, făceam ca paraleul în casă.
Că să fac, ce să fac…
Mă mai uit eu și-mi dau seama cum pot repara vechiul sifon.
Pun mâna de-i ard niște ciocane la ciotul ăăla de șurub, care sare din plasticul sifonului, cu tot cu piulița în care se înșuruba.
Iau piulița și șurubul noi de la sigonul abia cumpărat, cu gând să le pun p-alea.
Ideea era genială, totul mergea găitan.
Âam zis mergea.
Dacă nemernica aia de piuliță era pe aceeași dimensiune cu aia vece.
Era o idee mai mică…
Nu era vorbă, intra în locul celei vechi, dar când întorceam sifonul, cădea.
Așa că am căutat prin dezordinea de pe birou (cât de curând apare transformarea biroului), și am găsi un tub de super glue.
Lipesc piuțița în locașul ăla.
Las la uscat vreo 10 minute, și mă duc să montey vechiul sifon. Cu șurub și piuliță noi.
Și m-apuc să strâng bine țurubul ăla, că tot curgeau niște stopișori pe la sifon. Garnitură veche, aia nouă era pe altă dimensiune, mă rog. Nebunie totală.
E și cum strângem eu așa șurubul într-o veselie totală că am reparat drăcia, ce credeți că se întâmplă?
Nu, nu s-a rupt șurubul.
S-a îndoit sita mă fraților.
Sita aia de aluminiu, că e subțire cum sunt candelele alea albe, pastile.
Așa subțire era și sita aia.
Având scurgerea ca o pânlie, din ce în ce mai îngustă, aia s-a fixat din ce în ce mai bine, iar de la strângere a făcut o cută.
Urlete și spume! Neptuni, jupiteri și poseidoni!
Turkye siktir! Fuck 毛泽东／毛澤東!
Caut bine în trusa de scule, știam că musai să mai am niște părți vechi de chiuvete.
Și găsesc mă nene!
O sită nou nouță!
Numai că și asta era pe altă dimensiune decât aia abia cumpărată și sifonul vechi.
3 măsuri diferite, ca la nebuni!
Am luat doar sita, de un aluminiu ceva mai rezistent.
Am strâns bine aia, am dat drumul la apă la maxim.
Culmea, apa curgea! Și nu curgea pe jos, ci se scurgea pe coloanăă.
Job done.
Bucurie de nedescris.
Hai să mă așez și eu nițel, căci muream de picioare, sparte, transpirație, sete și foame.
Ce să te așezi mă nene.
La ora 11 noaptea te așezi să te odihnești o țâră?!
Imi place ca e foarte curat la tine in baie. Bine, acum nu stiu ce e pe jos, dar sunt sigura ca ai curatat eficient cu Cif 😀
Aia nu e baia mea 🙂
E luată de pe net.
Până să fac poză, până să cuplez telefonul la PC, până să iau poza și s-o micșorez… Durează.
Nu cu Cif, nuș cu ce spală nevastă-mea, ceva cu miros de flori.
Mirosul de pipi de pisica ma omoara. Facea si pisicuta mea in primele zile, ca nu era obisnuita la ladita. Dupa ce s-a obisnuit, mi-a furat-o cineva de pe geamul din bucatarie. :((
Cat despre chestiile care se strica toate odata, nu vreau sa imi amintesc. :((
Te omoară mirosul de șușulică de mâță.
Aia e nasol.
Că eu nu le iau nisip d-ăla Sanicat de 300 de mii sacul.
Le iau De 9 lei sacul.
Și e bun, numai că zilnic trebuie să arunci ce-a lăsat mâța în el.
Când făcuse vaca aia pe jos luasem un nisip vai mama lui de la Carrefour.
A costat 5 lei dar mi-a făcut nervi de 50 de lei… Așa că știu, pe viitor am să iau numai GiulYCat.
E bine că nu-s singuru’ viteaz care are impresia că ştie să le facă pe toate. Nu că nu le ştii, doar că durează de vreo 4-5 ori mai mult şi e de două ori mai scump. 😛
Până la urmă m-a costat 7 lei sigonul pe care nu l-am pus, și 6 lei să fac dublură la chei.
Plus nu știu cât o veni fondul de rulment sau ce mă-sa e ăla, cu factura lăcătușului de-a scos cheia din broască.
Regula: orice belele vin in serii de cate trei! Daca nu-s decat doua, asteapt-o si pe a treia, ca altfel nu se sparge ghinionul…dar te-a recompensat Spanacita ca ai fost asa meserias, nu?Repetitia e ama invataturii, sa zici mersi ca ai luat lectii gratis! Deci blocul tau e noua sectie a muzeului de antichitati :))
M-a recompensat de-am rămas recompensat și-n ziua de azi.
Nici noapte bună nu mi-a zis când s-a culcat… 🙂
In blocul unde stateam eu nu era interfon.
Mai degraba bateai in teava de gaz sau strigai cat te tineau plamanii.
Era imposibil sa nu iti deschida cineva.
Da’ priveste partea buna, daca ai rupt cheia in usa inseamna ca esti fortos :))
Nervii îți dau puteri nebănuite.
Deci când nu l-am pus pe Oncescu la skandenberg înseamnă că nu eram destul de nervos…
poza cu baia nu e a ta. Dar cu pisica?:D
Vaca de pisica, intreb.
P.S. cand stii ca lipsesti mai multe ore, pune si a 2a tavita cu nisip. De rezerva. Ca doar ai 2 pisici.
Nici pisica nu-i a mea. Aia e pui. Ale mele sunt ditamai animalele.
D-aia zic, șe ușurează motanul mai mult ca mine după 3 beri…
Și n-am decât o tavă. Vorba vine tavă. E ditamai ligheanul. D-ăla mare, cel mai mare la vremea aia.