Oameni și vodka

Există asemănări? Diferențe?
Păi hai să explic cum, ce-i separă pe oameni si vodka.

Să nu ne luam imediat de ruși.
Că-s bețivani.
Românii sunt, la fel alte popoare.
Dar aici e altă mâncare de pește. Sau băutură tare. Vodkoasă să zic așa…

Chinezu ne-a dat o sarcină.
Să vedem cele șapte legături strânse între om și vodkă.
Așa că luați o sticlă și citiți.

Etapa 1 – Prima dezamăgire. De pe la 12 ani să fie, că nu mi-au luat ai mei skateboard. Sau na, asta mai țin eu minte. Vezi altfel viața fiind copil. Mai ales copil râzgâiat cum am fost eu. Am zis râzgâiat, dar nu extrem. Cum văd acum de mă iau cu mâinile de cap. Asta dezamăgire. Să vezi atâtea generații că sunt din ce în ce sunt mai rele, mai arogante…

Etapa 2 – Prima izbucnire necontrolată. Din ce-mi aduc aminte vă pot zice. Să mă gândesc… Au fost multe, și de care nu-s mândru, ba chiar deloc.
Dar chiar prima prima… Să fi fost prin clasa a 6-a… Când s-a luat de mine bătăușul clasei? Și l-am pocnit de i-am spart nasul? Nu am gândit atunci și-am dat de frică. Loviturile astea de frică sunt de obicei cele mai fulgerătoare.

Etapa 3 – Prima înfrângere. ehe… Am ținut-o din clasa a 6-a numai în bătălii. Ba cu fizica, ba cu chimia, ba cu bătăușii școlii. Nu că eram bătăuș, eram chiar ciuca bătăilor. Nu eram nici vreaun tocilar d-ăla de-l vezi prin filme, dar eram ciudat. Și se luau de mine mai mult de frică. Altfel nu-mi explic.

Etapa 4 – Prima victorie. Victorios am fost mai tot timpul. Mă bucur că m-am dus la școală cu majoritatea literelor învățate. Aia a fost o victorie pentru mine, căci eram printre primii. Totuși nu am luat premiul 1 sau 2. Ci doar premiul 3, în clasa a doua. Fugeam de matematică. Îmi plăcea să scriu, așa că am fost la olimpiadă la română. Scriam frumos pe vremuri, d-aia am și ajuns la olimpiada pe județ. După care nu m-am mai dus la aia pe țară. N-am mai vrut. A fost o victorie importantă în fața colegilor, unii dintre ei excelând la matematică, dar nefiind la olimpiadă.

Etapa 5 – Prima iubire. Pe la 8 ani să fi fost… Ce vremuri, ce planuri, ce fericire. Prieteniile astea din copilărie dăinuie de obicei multă vreme. Dar ca prietenii, ea fiind mărităt, eu însurat. Fiecare cu altcineva. Știți momentele alea când plutești? Eu nu mai țin minte, mă altoiește nevasta c-o jordea dacă-mi fuge mintea…

Etapa 6 – Prima moarte. Din păcate viața nu e numai iubire, ciocolată cu lapte și fluturați în stomac de la vodkă. Mai și moare omul. Pe la 12 ani a murit unchiul meu. Ce-și dă seama un copil că nu-l mai vede niciodată? Că degeaba îl așteaptă să vină de la serviciu… Și acum îl văd cum venea după amiaza de la muncă, cu o geantă mare de piele în mână și-mi râdea… Om bun, pâinea lui Dumnezeu. Și băutura îi plăcea. Moderat, nu beție. Și s-a dus…

Etapa 7 – Primul tu. Când stai singur de vorbă cu tine. Mi-am vorbit serios de câteva ori. Degeaba eu mi-am vorbit serios, că eu o luam razna și spuneam prostii.
D-astea cu capul în nori. De visam numai mașini zburătoare, papagali vorbitori, și vreo 3 amante.

Căci ăsta e omul. Cu bune, cu rele. Cu nimic mai prejos decât unul sau altul.
A, diferit de alții în multe privințe? Asta știm cu toții.

Și vodka? Nu e la fel? veți întreba. Tot vodkă e.
Să explic și etapele ei, să vedeți faptul că și o vodkă anume e unică, ca și omul.
Trebuie distilată ca să-și arate calitățile.
Și asta a zis-o Arsenitch, regele vodkii rusești.
Tot el ne-a dat și etapele băuturii.

1 Dezamăgirea. Nu a ieșit vodka cum trebuie. Degeaba ai făcut totul ca la carte. Degeaba ai urmat pașii cu strictețe. Veți vedea mai târziu ce-i lipsește.

2 Izbucnirea. Tu pune-o la distilat și uită de ea. Evident că-ți sparge alambicul. Nu ești deloc atent când ar trebui. Nu așa se face, în dorul lelii, cu “ce-o fi o fi”.

3 Înfrângerea. Altul ți-a luat-o înainte. Lui i-a ieșit bine și ție deloc. Ba ți-a mai spart și alambicul. Și-n loc să bei de supărare, refă totul. Cu ce lipsea în prima parte.

4 Victoria. Ai reușit! Și băutura lui Vania e bună, dar a ta e mai dihai. Vezi, știe Tazovsky ce știe…

5 Iubirea. Asta era mă. Dragostea. Nu poți face nimic fără ea. De acolo înfrângerile, nereușitele. Uite cum ai pus suflet în ceea ce ai făcut cum a ieșit ceva extraordinar? Nu-ți dă de gândit?

6 Moartea. Căci și băutura se termină la un moment dat. Oricât ai face. Sticla nu e fermecată, să curgă gârlă din ea… Ca să ai trebuie s-o faci. Și-o faci urmând pașii de mai sus.

7 Tu. Tu vodkă. Despre tine e vorba. Uite-o cum curge râzând… Parcă ți-e și jenă s-o faci nevăzută. Ai vrea să dăinuie. Nu să dispară repede la tine în burdihan…

There are 6 comments left Go To Comment

  1. Claudiu /

    Iti mai zic eu una:
    Gradul de transparenta al oamenilor creste proportional cu cantitatea de vodka bauta. Pacat ca atunci cand ajung la fel de transparenti ca vodka, nu prea mai ai cu cine vorbi.

    1. Spanac / Post Author

      Cu cerul, cu pământul, cu natura în care te integrezi în absolut…

    2. Intuneric /

      Eu credeam ca, proportional cu vodka ingerata, cresc sansele ca ei sa devina opaci: vorba aia, prin voma nu prea bate soarele. 😐

      1. Spanac / Post Author

        Ba bate. Depinde cum dai afară.
        Cu dinții strânși să nu iasă bucățile mari, sau cu gura până la urechi.
        Numai că-n ambele cazuri pierzi vodka.
        E un paradox.

  2. Savoir Faire /

    Sa ploua cu vodka si am sa mor fericit !

    1. Spanac / Post Author

      Păi plouă, dar nu la noi. Că n-avem noi climă d-aia…

Leave a Reply