Deseră la muncă iar.
Aşa că mi-am făcut bagajul de azi.
2 baterii de htc încărcate, plus încărcător.
Telefon cu baterie plină.
Copiat jumate de sezon 2 din Fringe pe telefon.
Telefonul celălalt încărcat şi cu muzică pe el.
Aste-as aşa, numai de zi cu zi, sau noapte de noapte.
Dar la noapte voi face o ghiduşie.
L-am rugat deja pe şef să-mi treacă peste vamă cu ceva cu ce nu e voie.
Tub de spray anti gândaci.
Acolo în dugheana în care stau, noaptea e plin de urechelniţe. Băi, stai 2-3 minute şi deodată vezi una…
Mi-e şi frică să dorm noaptea, că vin alea şi mă mănâncă.
Aşa că azi când ajung dau imediat cu spray. Să se sature. Că o oră-2 de patrulare şi stat p-afară nu mă omoară, nu?
Plus că mai sunt seara şi ţânţari. Mulţi, nu jucărie… Că e nuş ce apă lângă… Aşa că-mi iau şi aparat antitânţari. Că n-am voie să ard cârpă… N-ai voie să arzi nimic pe aeroport, abia te lasă cu ţigările.
Unui coleg i-a făcut aia de la vamă scandal că avea briceag la el.
Lamă de 4 cm nenică, nici Rambo n-a văzut asemenea grozăvie.
Colegul e inconştient, taie avioanele cu briceagul ăla, că vezi dragă Doamne e mai ascuţit ca o katana japoneză din 1831.
Chestia că pe zi e plin de fazani acolo. Băi, plin. Şi vin la 20 de metri de ghereta mea. Se plimbă parcă ar fi moşia lor. Dar sunt pe câmp, şi n-am voie să intru acolo. Că n-am voie şi că mă duc pe câmp e altă poveste.
Că pe mine nu e nicio cameră de luat vederi. Am un stâlp cu 3 camere între postul meu şi ăla dinaintea mea. O cameră e către aeroport, şi 2 camere pe colegul. Că ăla are pbiceiul de-a dormi noapte ori zi.
L-a şi amendat de vreo 3 ori… 250 RON per noapte.
Mai scump ca la Ritz… Să dormi chinuit pe aeroport.
Doar din turnul de control aflat la 3 km mă poate vedea cineva. Cică e acolo unul care toată noaptea (aiurea, noaptea doarme ăla când nu sunt zboruri, ceva de speriat, cred că ziua stă la datorie) care se uită cu-n telescop peste tot aeroportul. Telescop d-ăla mare, cu picior, cum vedeţi voi prin filme, sau cum am încercat să hăcuiesc unul cu cuţitul la Lacul Balaton, că era un forint 5 minute de belit ochii prin el.
Aşadar, fiind plin de făzănei, am încercat să dau după ei cu pietre. Ce vorbeşti mă băiatule, am aruncat 10 metri c-o piatră şi mi-a ieşit mâna din cot… N-am mai dat cu pietre de 10 ani… Dar am atins totuşi ieri după nuş câte încercări cam 25 de metri.
Tot e bine, numai că zburătorii ăia nu stau aşa ca tâmpiţii ca să faci tu experimente cu aruncat de pietre pe ei.
Aşa că iau praştia la mine. E la şeful demult, că se lăuda că dă el după ei… Şi n-a prins niciunul. Lasă că dau eu, că îăntre mine şi ultimul coleg e plin, acolo au cuib.
Aşadar, mă acpuc acum să-mi termin bagajul. Ne citim mâine…
Noapte bună!
Mo, caută un borcan de sticlă (de 10l ar fi excelent). Se legendează ca poti baga ceva graunte in borca, fazanul intra si nu mai iese. Dar asta-i legendă, n-am incercat! Dacă nu, incearcă sa faci ceva capcane cu laţuri : cauţi pe net cum se fac. Succesuri şi binecuvăntări sfinţibile!
Unde puşca mea intru prin vamă cu damigeana la mine???
Şi cum naiba să pun laţuri, că n-am de ce să le prins. Că e numa iarbă de 20 cm înălţime, altceva nimic…
te descurci tu cu laţurile! caută cum se fac, şi o să găseşti un’le priponeşti!
Distractie faina!
Jidanul: Mă, cică nu pun gura pe boabele de porumb, crud sau fiert. Se uită la ele şi trec mai departe. Ceva de speriat…
Aniela: M-am distrat de nu s-a mai putut fată… Niciun avion n-a fost azinoapte. Numa filme şi somn 🙂
Braconierule, lasa pasarile in pace!!! :)) Dar daca ma gandesc cat de buna e carnea lor, parca nu as zice nu unei fripturi. :)) Daca reusesti, musai sa faci un blog meet cu gratar. :))
N-am mâncat niciodată carne de vânat. În afară de niştre cârnaţi de mistreţ care a doua sau a treia zi s-au stricat în frigider, de “buni” ce erau…