Scrisoare deschisă

A venit și vremea asta!
Să public o scrisoare deschisă către bloggerii din România.

O palmă morală care pe mine m-a pus pe gânduri.
O aștern mai jos, așa cum mi-a venit.

Escapism și blogging

Nu văd rostul direcției spre care se îndreaptă marea masă de bloggeri. Pur și simplu, nu reușesc să găsesc un punct comun între membrii aceastei comunități. Nu, greșesc, această așa-zisă “comunitate”. Impresia eronată că dintr-o știre preluată cu copy-paste de pe cine știe ce news portal, se poate naște un text de calitate este nu doar greșită, ci și imorală. Blogging-ul românesc a ajuns să reprezinte un conglomerat amorf de impresii bazate pe trenduri fără conținut, escapism pueril sau vulgaritate gratuită. Doar așa, meteoric, găsești câte un articol admirabil, demn de atenție sau asimilare. Desigur, există o multitudine de oameni cu idei suficient de bogate în esență, încât pot genera lucrări de valoare, iar aici subliniez termenul “lucrare”, în detrimentul celui de “text”. Alții preferă să împărtășească – prin intermediul micro-blogging-ului—, idei, stări, fapte, așteptări, emoții, valori sau alte asemenea emanații interioare. Dar și aici, este necesară cel puțin una din calitățile unui text bun. Momentan, devine tot mai dificil să identifici măcar una.
Să tastezi de amorul artei cinci fraze, spunând nimic despre alt nimic, sperând că dă cineva de tine pe Google – nivelul prezent al multor “autori de blog”— mă dezgustă. Apoi, există categoria visătorilor, care au senzația că din 5 hituri pe Marele Motor de Căutare vor ajunge plini de bani, îngropați în avere și faimă. Pfff, grow up! Canalizați imaginația de care dați dovadă spre alte scopuri, benefice, în primul rând, propriului viitor. Internetul colcăie cu fanfaroni, însă tot mai rar găsești un OM. Scrie, prieten drag, despre ce ai mâncat astăzi, despre ce iubești să faci într-o duminică ploioasă, fă-mă să vreau să te cunosc — blogul tău e cartea ta de vizită.

Dintr-un articol saturat cu linkuri inutile și un text idiot, fără nici un fel de profunzime, ce fel de persoană trebuie să înțeleg că ești?
Da, social media trebuie să existe. Dacă tot am înlocuit relaționarea personală cu cea informatică, măcar să facem ceva productiv cu ea. Construiți o comunitate de oameni cu idei, nu de papagali prinși permanent în hiatusul dintre calitate și cantitate.

Un prieten”

Aceasta postare a fost citita de 2226 ori !

Comments

comments

There are 17 comments left Go To Comment

  1. georgiana /

    right!

    1. Spanac / Post Author

      Oho Jorjico, mă mai vizitezi? :))

  2. Claudiu /

    Clar e ca daca te-apuci de blog cu scopul de-a te imbogati, mai mult ca sigur ca n-o sa faci nici un leu din el. Hau Guru Spanac, da cate-o palma celor adormiti, sa se trezeasca la realitate 🙂

    1. Spanac / Post Author

      Nu eu, un prieten.
      Care știe ce zice.
      Însă eu mă încăpățânez să trăiesc cu visul 🙂

  3. Teodor Marin /

    Bai lucrurile sunt relativ simple, marea masa scrie pentru bani dar nu or sa ajunga niciodata sa faca bani decat daca renunta la mentalitatea asta de rahat. Consider ca Romania in general trebuie sa invete sa faca lucrurile bine, pentru ca daca faci lucrurile bine vin si banii. Dar lasa ca fiecare are rostul lui. Nu stau eu sa invat pe nimeni. Pe mine personal ma distreaza chiciurile. Cheers!

    1. Spanac / Post Author

      Marea majoritate e exact mahalaua de care ziceam…

  4. loopoo /

    Eu, unul, scriu din plăcere. Nu sunt ipocrit, mi-ar plăcea să câştig bani din blog, dar mi-e prea lene să mă întrebuinţez prea adânc. Îmi place, însă, faptul că lumea care îmi citeşte articolele are şi păreri, pe care le exprimă în comentarii la articolele mele. Asta mă face cel mai fericit şi mă motivează să scriu în continuare.

    1. Spanac / Post Author

      Scrie că scrii bine lupule…
      Eu am să te citesc tot timpul 😛

  5. Elena /

    Daca ai scris tu textul asta, chapeau!

    1. Spanac / Post Author

      Nu l-am scris eu… La naiba mă, nimeni nu citește introducerea?
      Ce e aia chapeau? Că și la Chinezu e plin de chapeau…

      1. elly weiss /

        chapeau = palarie

        1. Spanac / Post Author

          Adică un fel de jos pălăria să înțeleg…

  6. adelinailiescu /

    Parca mi-ar fi adresata mie scrisoarea asta! Ca eu habar n-am de facut bani din blog(mi se pare dificil si ce faceti voi, cei care participati la Superblog si scrieti dupa o tema impusa, ceea ce eu nu cred ca as putea), nu stiu sa pun link-uri si sa copiez articole si nu fac recenzii de informatii.Eu bat campii si vreau sa fac lumea sa zambeasca sau sa se intrebe pentru o clipa daca n-ar putea sa faca o schimbare de atitudine,Atat! Deci cred ca nu ma pot numi bloger.:(

    1. Ovidiu /

      Nu ai inteles mesajul? Tocmai, tu te poti numi blogger fara nicio mustrare de constiinta 😉

      1. Spanac / Post Author

        Adelina scrie să distreze lumea, nu are alt scop…
        Și de aia o apreciez!

  7. elly weiss /

    N-am sa mint ca mi-ar placea sa pot face si vreun ban din blog.
    Dar nu fac si asta e.
    Eu am facut blogul dintr-un motiv mai special.
    Adevarul e ca imi place sa scriu. Daca n-am chef sau inspiratie, nu scriu nimic. Vad si eu pe bloguri tot felul de tampenii preluate de ici, de colo, aproape cuvant cu cuvant, si se cheama articole de blog. Si cate 10 pe zi. Ma cutremur de greata dar si de ras. Articole pe care nu le citeste(aproape) nimeni.
    Ma gandeam ca sunt eu prea pretentioasa…dar vazand ca-si mai pun si altii probleme din astea (scrisoarea) nu ma mai simt atat de solitara. Din prima luna de blog scriam ceva referitor la asta…observasem de atunci ce se intampla…

    1. Spanac / Post Author

      Sunt mulți copiatori.
      Nu mint, primele mele articole de pe celălalt blog au fost copiate de pe net, fără să le dau sursa. Habar n-aveam de reguli și alte d-astea.
      Apoi am scris ce mă trecea pe mine capul.
      Că a mai scris altul pe tema asta, să fie sănătos, dar eu nu am mai copiat.

      Iar aici, toate sunt din capul meu, exceptând această scrisoare.

      C-or fi bune, c-or fi proaste, nu știu.
      Însă mă bucur când lumea apreciază ce fac.

Leave a Reply