De când cu telefoanele astea inteligente, parcă am o teamă așa din ce în ce mai mare de furt. Nu de alta, însă în mijloacele de transport în comun, nu rar mi-a fost dat să văd cum pe 5 scaune unul lângă altul, să fie 5 inși de diferite sexe, toți butonând câte un smartphone.
O fază foarte mișto am văzut-o anul trecut, între Unirii 1 și 2, pe culoarul ăla lung. O tipă, la câțiva metri în fața mea, butona la telefon, în mers. că nu putem să fim atenți pe unde mergem, trebuie imediat să dăm like pe facebook la vreun cățel drăgălaș.

Și cum butona fata de zor, un tinerel alb, român get-beget, cu moacă de hipster, care se deplasa în sens invers, pune mâna pe telefonul tipei și-o rupe la fugă. N-a ajuns prea departe, deoarece în fața mea i-a proptit un chelios un ditamai pumn în falcă. Hipsterul s-a împrăștiat pe jos, s-a ridicat amețit și-a reușit să fugă după ce-a mai primit câteva șuturi și înjurături de mamă de la trecători. Fata, victima, se uita și plângea de emoție. Telefonul nu pățise nimic, cu toate că scăpase pe ciment. Nici nu mai știa cum să-i mulțumească omului. Tipul ăla ar trebui angajat și pe metrourile ungurești.

Și ca să nu se mai întâmple una ca asta, am (re)inventat antifurtul de telefon. Mulți avem huse de protecție la telefoane, da? Ei bine, ce-ar fi dacă am avea și un sistem antifurt la aceste telefoane? Saă nu ni le poată nimeni smulge din mână. Statisticile arată că peste 80% dintre hoții “de ocazie” – snatch and run, nu vor avea a doua tentativă de furt, în caz că prima a eșuat. Le e frică de represaliile celor din jur.

Când telefoanele erau ceva mai groase, multe dintre ele erau prevăzute cu un șnuruleț. Ei bine, acel șnuruleț îl putem lega acum de-o husă de protecție. Nu ne va proteja atunci când vorbim cu telefonul la ureche, decât dacă băgăm mâna pe șnur, însă în mijloacele de transport în comun, eu îl consider foarte util. Paza bună trece primejdia rea.

Voi ce părere aveți despre asta? Îl coniderați util sau nu?