Bătăi puternice în ușă. Mort de beat, Doru ieși anevoie în prag râgâind un “jur că nu mai beau” în fața lui Costel. – Ce-i cu tine mă animalule? Te sun de juma’ de oră… – Jur… că nu mai beau…- Ce-ai mă? Ce niba e-n casă la tine? Costel se uitase în garsoniera lui Doru și se cutremurase. așa ceva nu vpzuse de când era. Câteva sticle de bere goale răsturnate lângă pat, în pat cu fața în jos era răsturnată o cutie de pizza, din care se scursese zeamă făcând cearșaful de nerecunoscut. Pe jos ud , o