Asta apropos de un post mai vechi. Cu gânduri cretine. Sau ca poeziile alea fără nicio noimă, ridicate la rang de artă. Așa am și eu în cap destule prostii. Și na că le public aici. E ca un gen de poezioară scurtă. Cine halește genul: Am desfigurat o păpușă de porțelan, După ce-am spălat-o bine în lighean. Cântata-m la chitară iar Vreo două trei sonete-așa… Și am un dor de mare De nu vă pot vedea! Am ieșit pe stradă, să văd ce-i de făcut Dezastru nene, guvernul n-a căzut. Oameni-s triști, grăbiți nevoie mare Și eu sunt trist,
[Citește tot articolul...]
