Prima parte. Îl rog pe naş ceva ce nu s-a pomenit decât în mijloacele de transport în comun. Îi rog să oprească trenul 1 minut când suntem în dreptul casei. Că oricum era curbă acolo şi trenul pilota cam cu 10 km/h. Şi faza a prins. Am trecut de canton, şi când am ajuns în dreptul casei, a dat ăla prin staţie la mecanic să oprească. Ne-am dat jos eu, nepoata şi bagajele, ne-am luat la revedere de la naş cu lacrimi în ochi şi am ajuns acasă mai repede cu juma de oră. Adică ăştia de acasă au văzut