Cât îşi dădeau ăştia coate, cât scuipau în sân de frica setei, că dacă era după mine înghiţeau ăia în sec…, la masă rămân eu (nu de alta, dar nu puteam să mă ridic), cu al doilea prieten şi două femei, una dintre ele venise chiar cu ăsta, măcar de Crăciun… Din clătinat în clătinat, din sughiţ în sughiţ, hop, îi trântesc ăsteia o palmă pe genunchi. Aia s-a supărat nevoie mare, se înroşise toată, de parcă cine ştie ce-i făcusem… Măcar dacă era un gest voit, dar mie-mi alunecase mâna de pe masă, fix pe piciorul ei. Fata se