Fane voia să plece din țară. Oriunde, numai să plece, să scape de toate necazurile și neajunsurile. Își făcu bagajul, hop în tren, și ață la vamă. Acolo, pe aeroport, lume luminată. Nu văzuse așa multă lume nici la nunta primarului. Și avusese ăla invitați cu duiumul, numai maneliști de aruncau cu banii, vreo 3 clowni de făceau bufonerii, aruncători de flăcări, ce mai, ca-n filme. Dar nici acolo nu era îmbulzeala asta. – Aha, care va să zică uite câți vor să plece din țară, își spuse pentru sine. Se uită în stânga, în dreapta și văzu o coadă
[Citește tot articolul...]