
Copilul se uita cu jind în vitrina magazinului. Voia și el o jucărie cu bucurie. Vedea ieșind copii veseli, zgomotoși. Se uitau cu silă la el și plecau mai departe. Părinții lor se făceau că nu-l văd. Era doar un copil al străzii. Taică-su murise la pușcărie pentru o faptă necugetată, furase pentru el de mâncare. Maică-sa murise la naștere. A rămas singur pe lume, năpăstuit. Nu știuse niciodată ce e ăla Crăciun cu adevărat. Auzise el de povești cu Moș Crăciun, cu Moș Nicolae… Dar cu povești nu te saturi. Mori de foame gândindu-te la o masă împărătească. – Hei, pleacă de aici! sărăntocule! Îmi sperii clienții.
[Citește tot articolul...]