Într-una din zilele trecute (parcă marți, dar nu bag mâna în foc, dacă nu mă uitam aicișa la ceasul de la PC, n-aveam idee că-i luni), s-a ajuns la final cu iaurtul Danone, în cadrul Camapaniei cum se face iaurtul. Am ajuns la fabrica Danone pe la ora 14. Și 15 așa. Ca de obicei, ultimul ajuns. Veneam degajat, călcând parcă pe nori. După aceea văzusem că mă lipisem de-o ciungă mentolată… Acolo, lume multă, fel de fel de bloggeri, care mai de care mai cunoscuți și mai necunoscuți. Câțiva pe care-i știam eu, mulți care mă știau pe mine.