M-am trezit cu greu. Afară abia mijea de zori. – Și vrei fântână? Deschid ochii mari. Parcă era vocea bunicului. Nu, cred că visam. – Da! – De ce vrei fântână? Casc ochii cât cepele. Bunicul și bunica se certau. Pe ce motiv? Ceva de fântâni, Dumnezeu știe de ce. Ies afară. Ai mei nu se certau, doar că vorbeau mai tare. – Păi femeie, dacă vrei fântână, săpăm aici în curte și facem una! – Să facem. Și s-au apucat să cumpere cercuri d-alea mari pentru bazin, au tocmit oameni și-au început săpăturile. Au venit vreo 3 specialiști de-ai lui pește. Au