Fraților, nu urăsc ceva mai mult pe lumea asta decât gândacii și șobolanii. La șobolani bag și șoarecii, iar la gândaci, doar gândacii. Nu mi-e frică de păianjeni (decât de ăia periculoși). Nu mi-e frică de furnici sau de gândacii ăia negri care abia merg, de pădure. Sau de ăia mari cu coarne, răgace. Însă în schimb să nu aud de libărci, gândaci de bucărărie că fac urât. Nu mă tem nici de ăia gri de pământ, îi știți, care au corpul ca un tatu, un armadillo. Șobolan d-ăla cu platoșă de-l vedem călcat de mașini prin filmele americane. Nici