• Mi-am luat Chanel!

    Vin aseară obosit acasă. Abia așteptam să bag o ciorbă cu ceapă și o litră de țuică. Cum deschid ușa, nevastă-mea-mi sare în brațe: – Mi-am luat Chanel! Fără te pup, fără să-mi ia pâinea din mână, fără nimic. – Ce flanel mă femeie? – Nu flanel, Chanel, parfum. A mea nevastă are o manie. Cum fac eu colecție de praf pe birou și cuțite pe șifonier, ea are colecție de parfumuri. Azi se dă cu unul, mâine cu altul. Te poate lua prin surptindere tot timpul. Să-mi pună mâna la ochi să mă întrebe cine e… Dacă nu i-aș

    [Citește tot articolul...]
  • Cadourile deosebite

    Am ajuns la al nuș câtelea nivel din SuperBlog. Aici e vorba despre cadourile deosebite. Ce dar ai primit sau ai dat, așa de mișto, încât să poată fi numit cu adevărat deosebit? Sincer nu țin minte să fi dat cu adevărat un cadou să rupă inima cuiva. Adică în sensul bun zic. Îmi pare rău pentru creatorii acestei probe, Borealy. Nu dă Spanacul cadouri în bijuterii și alte chestii bătute cu pietre scumpe și cristale Javroski… Consider că cel mai deosebit cadou pe care poți să-l dai cuiva este ceea ce-i lipsește. Unui flămând dă-i o pâine. Unui însetat

    [Citește tot articolul...]
  • Spanac aventurier

    Nivelul 9 din SuperBlog bate la ușă. Se va discuta despre Spanacul aventurier. Dumnealui nu are carnet să-și conducă bătrâna Dacie în aventuri, dar are parte de destule întâmplări. Chit că merge pe jos… Dumnezeule, mi-am adus aminte de mersul pe jos și statul în picioare la muncă și m-a luat durerea de cap, de genunchi, de tălpi, de mijloc… Bine că nu-s femeie, că mă pocnea și menstruația, colac peste pupăză… Ideea de față este ceva ce mi se potrivește. Că-s aventurier. Am mai spus și-o repet. Văi ăștia de plecați în weekend la munte, CU CORTUL nene, habar

    [Citește tot articolul...]
  • În sălbăticie

    În fiecare pădure sau codru e plin de lighioane. Asta ştim cu toţii. Nasol e că lighioanele astea se împuiază şi au drept de vot. Aici e buba mare. Se plimbă Spanacul vostru la magazin. Sau nu. Orice dac adevărat merge orinde vrea. Ca să nu mergă prin soare, că e vară şi-l tâmpeşte soarele în freză, o ia prin codru. Că e umbră şi răcoare. “- Lasă bă, că mă feresc eu de vietăţile codrului, nu mă sperii eu aşa uşor.” Zis şi făcut. Şi-o ia vajniul dac prin codru. După 2 ulmi şi a treia scorbură pe dreapta,

    [Citește tot articolul...]
  • Golanul

    El e Chelie, golan de Bucureşti. După aventurile trăite în Derbedeii (de Nicuţă Tănase), urmează altele. Ce-i vine golanului, după ce l-a aranjat Firuţă la secţia de control de la furnal… Cum ce-i vine? Fură? Răspunsul e Da, evident, fură ca un derbedeu ce e. Dar deh, acum nu mai dă cu jula prin tramvaie, cu Răduş după el să-i ţină de şase. Nu nene, acum e angajat cu acte. Totul în regulă. Măsoară de 3 ori fiecare formă de fier. Uzina o plăteşte de 3 ori, de câte ori o măsoară ăsta. Azi aşa, mâine aşa, treaba mergea ca

    [Citește tot articolul...]
  • La pescuit

    – Hai să mergem la pescuit. – O, da, hai să mergem, că tot mi-ai primis de nuş câtă vreme. Dar când mergem? – Păi na, acu e prohibiţie… – Ce e mă? Cum naiba prohibiţie, n-am voie să beau la pescuit, nu arunc PET-urile în apă… – Nu mă, e interzis la peşte acum, putem merge numa dacă plăteşti. Cam 100 ron aşa de om. – Nu, merci, de 100 ron mă imăt de miliarde de ori. – Pă na vezi ce zic, mergem după 15 iunie. Hai să vedem ce ne trebe. – Stai să fac nişte calcule

    [Citește tot articolul...]
  • O momâie înfiorătoare

    Noapte. Frig. Semiîntuneric. Feeric. Dar nu pentru pază şi Spanac ştia asta. Se temea oarecum. Dar nu de ceea ce avea să se întâmple. Se temea să nu adoarmă, să nu rămână fără mâncare la el. Chestii lumeşti. Nimic nu indica grozăvia ceea ce avea să se întâmple. De la 7 până pe la 10 seara totul fusese OK. Niciun inspector, nimic. Şi se înserase încet încet. Mai erau numai 8 ore până dimineaţa. Spanac era în alertă. Numai aşa de formă, căci telefonul ardea de la atâtea jocuri jucate. Bateria se termina mai repede decât salariul. Bine că aflase unde era ascunsă în

    [Citește tot articolul...]