• Misoginism de Weekend

    Azi Spanacul e foarte ocupat. Băi, dar extrem de ocupat. Așa că prezint UN misogonism de weekend. E ceva primit pe mail. Nu stau să căut să văd cine a scris asta. Dar cred că a fost UN bărbat: Un bărbat despre articolul nehotărât din limba română: “Stau şi mă gândesc: oare e întâmplător faptul că tot ce denumeşte ceva care te enervează, te pune în pericol, sau te distruge pare a fi FEMININ? Iar apoi, tot ce ne alină, ne bucură şi ne mai dă un ţel în viaţă este de natură MASCULINA?” Voi, femeile, sunteţi O ploaie, O

    [Citește tot articolul...]
  • Feisbuc enervant

    De când a apărut moda asta cu feibucul, lumea parcă a înnebunit. Băi, să pui mesaj repede pe feisbuc că te “cântărești” mi se pare o tâmpenie fără margini. De când a apărut ăsta, lumea nu mai știe să mai dea un telefon, un sms, nimic. “Păi ce bă, ți-am lăsat mesaj pe feisbuc, nu l-ai citit?” Nu, nu l-am citit! Nu deschid feisbucul cum deschid computerul. Nu trăiesc pe feisbuc. Un om mai ahitiat de feisbuc decât prietenul meu C, nu există. Nici pe messanger nu mai intră lumea. Nu nenică, feisbuc rulz. Și ca cireașa peste tort, la

    [Citește tot articolul...]
  • Dilema criminalului

    Sunt un criminal! – Uite mă boule, că ai omorât-o! – Da… – Uite la ea, că nu mai mişcă. – … – Şi limba i-a ieşit din gură. Tâmpitule. – Da… Îmi pare rău… – Îţi pare rău pe naiba. Ai dat cu tonfa în ea şi ai omorât-o. – Da… Sincer îmi pare rău… Alelalte n-au vrust să stea să le prind. – Şi asta e scuză ca s-o omori p-asta? Uite mă ce mică e! Ai ucis-o. Cu ce ţi-a greşit? – Cu nimic… Îmi pare rău. Să mă ierte Dumnezeu… – Te iartă… când omori aşa

    [Citește tot articolul...]
  • Interviu-Suki-Makoto

    Hai să vă povestesc cum de-am luat un interviu comic unei… japoneze. Am ieşit azi afară să ajung la medicul de familie. Mi se făcuse rău de atâta căldură, aşa că am intrat într-un butic să iau un suc. Mai erau 2 persoane în faţa mea. O băbuţă care a luat un kil de lapte şi două pâini, şi Suki, care şi-a luat tot un suc şi o îngheţată. Am luat şi eu sucul şi am ieşit, să aştept maşina. Într-o doară mi-am aruncat ochii către butic şi m-a apucat râsul. Râdeam de unul singur, japoneza asta zâmbea către mine.

    [Citește tot articolul...]
  • Despre muzică

    Ieri ziceam ceva despre Nemuritorul, alte dăţi am tot vorbit de filme, filme de groază sau filme porno. Vedeţi şi Eden Lake. Azi vă încânt urechile cu nişte muzică. Ceva asemănător de filme-muzică am scris aici. De la început vă zic că am crescut în anii 80 cu Modern Talking, ce ascultau ai mei. Apoi în 1991 am dat de Mucky Pup. Am mai scris asta aici. Dar acum vă spun despre muzica hip hop. Sau rap. Băi, de la o vreme, nimic nou. Nimic bun! Toate sunt după acelaşi calapod. Mă uit la Puff Daddy, P Diddy, sau cum

    [Citește tot articolul...]
  • Filme de groază

    Na, că voiam să scriu asta demult. Am văzut ieri o serie de 3 filme norvegiene, Cold Prey, sau în numele lui Fritt vilt. “Drăguţele, dar cam atât. Nimic de speriat. E genul ăla de horrot thriller uşor digerabil. Pleacă unii de nebuni pe munţi, şi acolo e unul sau x monştri, oameni hidosi, nebuni cu coasă etc, care încep să-i omoare pe toţi sistematic. Şi scapă unul sau 2 din 9 sau 6 câţi sunt la început. Aşa este si The hills have eyes, cele 2 părţi, şi Cold prey, cele 3 părţi, şi Wrong turn cele 4 părţi

    [Citește tot articolul...]
  • De ce diacritice?

    Mă tot întreabă StiliZer dacă scriu şi eu despre diactirice. Şi na că îmi făcui timp să scriu. Diacrtiticele sunt literele alea româneşti, care au virguliţe, căciuliţe, fulăraşe, covoraşe şi bastonaşe. Adică: ă, î, ş, ţ, â. Ne-am învăţat să le folosim de la şcoală. Hai să facem o campanie, zicea StiliZer, ca să facem lumea să scrie cu diacrotoce. Hai să facem, am răspuns, dar n-am idee ce mama naiba e aia campanie. Nici pe feisbuc nu mă pricep. Eu dau linkuri la ce scriu şi cu asta basta. Toţi care avem PC cu un sistem de operare Windows

    [Citește tot articolul...]