• Spadasin Spadasinov și lanterna fermecată

    Spadasin Spadasinov se născuse sub numele de Grigor Ceainovski. După ceva bani împinși în locurile potrivite, și-a putut schimba numele. Fiind un avid privitor al serialului Nemuritorul, acesta și-a pus numele de Spadasin Spadasinov. De ce, nu mă întrebați. Dacă ar fi să mă întrebați pe mine și-ați vrea musai un răspuns, aș spune că a avut ceva lipsuri. Dar, cine sunt eu să mă bag în numele omului? Pe tema asta am chiar și un banc. Se duce un om să-și schimbe numele. – De ce vrei domne să-ți schimbi numele? Cum te numești? – Sulă Ion! – Mda…

    [Citește tot articolul...]
  • Rândunica

    Aveam vreo 7-8 ani. Pe vremea când nu cunoșteam zbuciumul continuu al vremurilor, când nu știam ce-i lipsul. Nu înseamnă că eram crescut în puf, însă ai meu au avut grijă ca să nu-mi lipsească nimic. La țară eram în fiecare vacanță, atunci oricine își permitea un bilet de tren de un drum de 350 kilometri. Era vacanța de vară. Vremuri frumoase, de parcă stă să-mi cadă o lacrimă, întrebându-mă: – Unde ești, copilărie? Însă copilăria nu se mai ivește. Cu toate că o pot retrăi iar, prin ochii copiilor mei. Să vedem. Și-n vacanța aceea, în casă a intrat

    [Citește tot articolul...]
  • Neamțule, plecași, ‘tuz gruiu mân-ta!

    Neamțu’ era bunicul meu din partea mamei. Mi-e greu să vorbesc despre rudele mele care au plecat demult, însă am să încerc. Scriu asta deoarece l-am visat de câteva ori în ultima vreme. Nu era bunicul ăla tipic pe care vi-l imaginați. Era mai dificil. Porecla de neamț i se trăgea din război. Nu, n-a participat la război, având 16 ani pe atunci. Însă a fost de partea nemților. Tatăl lui fusese cehoslovac, simpatizant al nemților. Nu mi-a insuflat niciodată ură față de vreun popor sau rasă. Deși mă mai saluta câteodată mai în glumă, mai în serios cu “Heil

    [Citește tot articolul...]