• Tehnologia veche

    Vreau să fac o trecere de la antic la ultima generație. Încep cu tehnologia veche, apoi ajung la nanotehnologie imediat. Căci e al x-elea nivel din SuperBlog. Și cei de la Oktal ne-au dat o temă genială de scris. Așadar s-o iau cu începutul. Prima sculă pe care am pus mâna a fost magnetofonul. Mamă mamă ce cozi de zmeie făceam din banda aia… Ce înjurături mi-a dat taică-meu, uitându-se după Modern Talking prin pomi… Apoi casetofonul. Avea tata o măgăoaie de casetofon rusesc. Avea cam 5 kile rânița aia. Și-și înregistra pe casetă audio muzică de la radio. Și

    [Citește tot articolul...]
  • Cum cucerim?

    Am ajuns la nivelul 15 sau 14 din SuperBlog. E destul de înalt aici, dacă mă uit în jos mă ia cu leșuială. Cică la nivelul ăsta trebuie să spunem cum cucerim? Și așa oricum, ci cu ajutorul unei cărți, editată evident de Nemira. Care așa de drăguți au fost nivelul trecut, când m-am trezit cu doar jumătate din maximul de puncte. Minus 10 puncte pentru întârziere, că așa știe SuperBlogul să numere zilele și orele, au făcut lecția cu cerșetorul din colțul străzii. Mda, dacă vă așteptați să citiți ceva pupincurism, mai bine plecați. Citiți o carte de joc

    [Citește tot articolul...]
  • Real – stil vestimentar

    Și iată-ne la episodul al doilea ai concursului Super Blog. Cică Real – stil vestimentar. Bun, eu înțeleg faptul că Real e unul dintre parteneri. Dar frate, zău așa. Să te duci în supermarket hypermarket să-ți alegi stilul de vestimentație? Adică ce Botezatu? Real tată! Zău, mi se pare ca nuca-n perete proba asta. A, dacă era vorba de ce haleală bună, eco, ieftină are Realul, sau alte produse, mai ziceam. Dar așa… Cică alege-ți stilul care ți se potrivește… Stilul meu este casual-sport. Na, să vormim în termeni d-ăștia de modă, d-aia am băgat casual. Adică ceva în picioare

    [Citește tot articolul...]
  • Tehnologia la ţară

    Tehnologia la ţară e din ce în ce mai la modă. De când cu criza asta economică, Ionel a lu’ Ilie era chinuit de griji. – Băi vecine, zise către bunul său prieten, nu mai merge treaba. – Ştiu bre, dar ce să faci? – Păi mă, nu se mai poate. Ştii că eu fac ţuică acu şi-o vând. – Ştiu Ioane, se poate… Ce, nici cu aia nu mai merge, că ai ţuica bună. Ia dă şi mie sticla aia! – Nu prea mai merge, se plânse Ionel întinzând peste gard sticla vecinului. Nu mai merge. Ăştia acu toţi

    [Citește tot articolul...]
  • Cea mai folosită unealtă

    Întrebare de baraj. Care e cea mai folosită unealtă în casă, curte, munte, mare, oriunde? Aţi spune că ciocanul. Nu băi, pe vremuri foloseaţi voi ciocanul împreună cu secerea. – Patentul! ar spune unchiul Fănel de sub capota maşinii. Nu nea Fănele, nu e patentul, ştim că ai inventat matale secundarul de la ceasul cu cuc şi marşarierul de la tricicletă, dar asta nu înseamnă că tre să ai patent şi pe îngheţata de fistic cu topping de saramură de peşte chior. Deci nu patentul. – Şurupelniţa! – Nea Fănele, am mai zis, e şurubelniţă, nu pelniţă, şi nu e

    [Citește tot articolul...]
  • Spanac pe Kawasaki

    Cum ziceam eu mai demult, nu-mi plac motociletele alea de trec prin fața blocului făcând o groază de zgomot. Dar cum duda și-a luat un Kawasaki 500s, am zis că musai s-o ude. Motocicleta adică. Deci plimbare + bere. Bine, noi am făcut plimbare, bere și iar plimbare. A fost destul de speriantă experiența. Când accelera ăla abia mă țineam. Că n-am vrut să-l iau de mijloc, cum fac muierile. Nu tată, ține-te bine de cadru. Că p-acolo prin spate avea un cadru, pe care-și pun motocicliștii gențile alea laterale de piele, ca ciumegii. Numa că el n-avea genți d-alea.

    [Citește tot articolul...]
  • Pisicile

    Primul lucru pe care vreau să-l spun este că la concursul mâţei Octocat, am câştigat premiul 2. Adică 100 lei! E al treilea concurs câştigat, primul fiind cel al lui Ovidiu, iar al doilea cel al lui StiliZer. Mulţumesc frumos mâţei şi organizatorilor. Apropos de mâţe, mi s-a trasat indirect o sarcină să scriu despre pisicile mele. Sunt posesor a două pisici, rasă europeană comună. Adică maidaneze, tomberoneze etc. Prima pisică, pe nume Kittie (de la Trupa Kittie, nicidecum de la englezescul pisicuţă!), am luat-o pentru că aveam nevoie de o pisică. În 2006 mama a plecat dintre noi. A

    [Citește tot articolul...]