Am trecut zilele trecute pe la vărul meu, Mihai. Locuiește la curte și are o proprietate întinsă. Mă așteptam ca mormane de zăpadă să mă întâmpine în apropierea casei lui, dar nici vorbă de așa ceva, semn că vărul meu e gospodar. De altfel întregul cartier era curat, iar carosabilul nu avea nici pic de zăpadă. Cu ocazia acestei vizite, mi s-a făcut dor de un grătar pe marginea piscinei. Mihai mă aștepta cu cafeaua făcută. Ca de fiecare dată când mă aflu într-o altă casă, m-am apropiat de fereastră și am privit pe geam. Am dat cu ochii de