Țigla metalică Romada, mare șmecherie?

Întrebare pentru cunoscători. Cu ce e mai bună țigla metalică față de țigla normală, din argilă sau din ce naiba o fi făcută? Unde e farmecul țiglei de altădată? La asta metalică nu ți-e frică la ploaie, că dă vreun trăsnet și-ți face mumă-ta de 6 săptămâni?

Răspunsul e că treaba nu e chiar așa de nasoală pe cât o cred eu. Și asta mi-a arătat-o Romada.
Căutam în urmă nu cu multă vreme niște țiglă, să-și pună omul pe casa bătrânească. Renovase casa în proporție de 99%. Aici o chestie foarte frumoasă. cum a făcut omul casă nouă în locul celei vechi, fără autorizații de la primărie. Casa veche era făcută din chirpici, vai de mama ei. Omul s-a apucat și-a dărâmat tot, mai puțin peretele pe care era contorul de curent. A construit casa nouă (acum vilă boierească, cu etaj și mansardă, cu 5 camere și două băi), în jurul peretelui vechi. Și-a dărâmat bucăți din peretele vechi, mai puțin un metru pătrat, bucată în care era și contorul incastrat (bătut în dibluri de lemn, era acolo un buștean secura parcă). Și acum și-a făcut omul o vilă spelndidă, însă la partea cu țigla se blocase. Voia să-și ia țiglă normală, că ar arăta mai frumos decât asta nouă, de tablă.
– Dacă-mi pun tablă pe casă pot să jur că-mi lipsesc și câteva turnulețe cum vedem prin Strehaia!

Am râs de el. Deh, când omul nu se pricepe, îi dă înainte cu ce știa el, de acum 30j de ani.
– Păi bine mă nene. Ce să știi tu de “tabla tip tigla novatik“, “tabla tip tigla ruukki” sau “acoperisuri gerard“? Vezi că habar n-ai?
– Nu, ce-i asta? Acoperiș de la Ikea? Ce-i cu denumirile alea?
– E țiglă profesională, făcută de Romada!
Rom… A, da! Turnulețe mă, după cum am zis!

– ROMADA este cunoscută ca una dintre firmele reprezentative din piaţa de sisteme de învelitori metalice şi aceasta datorită cărţii sale de vizită: calitate, preţ, promptitudine. ROMADA este distribuitor autorizat pentru RUUKKI, GERARD, MEGAPROFIL, FAKRO si VELUX.
– Recunosc, m-ai băgat în ceață.
– Luăm tigla ruukki de la Romada mă. Aia e ce-ți trebuie!
– De unde știi?

Atunci m-am enervat, am scost tablete și i-am arătat poza! A văzut că-i metalică, modernă, portocalie, dar arată și ca alea de pe vremuri. Apoi, ca un Toma Necredinciosul, a zis că-i place, însă va fi foarte scumpă, nu-i vor ajunge banii decât să-i pună acoperiș lui Grivei!
tigla
L-am pus să sune la firmă și să întrebe. S-a mirat de prețul mic. A doua zi eram la sediul Romada și ne uitam după țigle. Ai crede că o vizită într-un magazin de țigle ar fi mult mai plictisitoare decât o vizită îndelungată într0un magazin standard de materiale de construcții. Ne-am înșelat amândoi.
Atâtea feluri de țigle și acoperișuri nu ne dăduse Dumnezeu să vedem niciodată. Am luat țigla ruukki și-am încărcat-o în camion.
În câteva zile ăsta-și terminase vila. Evident, am fost primul la stropirea corespunzătoare cu bere! Unde mi-am adus aminte și de un banc la care a râs omul, mai-mai să-i dea berea pe nas!

Un italian avea de vopsit un gard.
Angajează el o echipă de 3 muncitori români şi le zice.
– Uite mă, vedeţi casa aia a mea?

Se uită ăştia, o casă meseriaşă, vilă către palat aşa…

– E, tot cu muncitori români am facut-o mă, d-aia v-am angajat pe voi, că munciţi frumos. Uite, aici 2 găleţi de vopsea, ajung la fix pentru gard, căci sunt inginer constructor şi ştiu că o găleată ajunge pentru fix 5,5 metri pătraţi, în 2 straturi.
Gardul are 11 metri, deci e la fix.

– Bine şefu’!
– Vedeţi că eu plec, am trebă în oraş, dar deseară gardul să fie gata, e treabă de 4 ore maxim. Aveţi în casă frigiderul plin de mâncare, serviţi-vă fără ruşine.

Pleacă italianul, se apucă ăşia să vopsească gardul. Vopsesc ei un sfert de gard şi-i taie foamea. Deschid ei frigiderul, numa mâncare peste mâncare. Dar de băut, nimic! Nici măcar o bere!

– Bă, ce facem? Că fără să bem ceva nu se poate…
– Gată băi, ştiu. Vindem găleata aia de vopsea înapoi la magazin. Că e nedesfăcută, avem bonul etc., şi ne luam bere.
– Bă, bună idee!

Se duc ăştia, dau găleata de vopsea, iau bere, suc, şi ceva tărie de toţi banii. Mănâncă ăştia pe săturate, beau pe săturate, apoi hai să se apuce de muncă. Mai aveau jumate de găleată de vopsea, se apucă ei, o diluează cu apă, cu lapte, cu orice. Vopsesc 10 metri de gard, arăta meseriaş nevoie mare. Dar un metru era nevopsit, italianul venea şi clar nu-i plătea dacă vedea treaba neterminată… Tocmai atunci ieşise din grajd armăsarul italianului. Un cal nagru, superb. Îi vine unuia ideea să dea cu o ţâră de vopsea pe botul calului, să zică că a băut ăla vopseaua. Zis şi făcut, de pe marginea găleţii adună ei câţiva storpi, şi boiesc botul calului.
Vopseaua albă, calul negru… jurai că el a băut. Vine italianul şi vede gardul.

– Păi ce-aţi făcut mă aici? Nu a ajuns vopseaua?
– Şefu’, vopseaua ajungea, dar a venit calu ăsta a lu’ matale şi-a băut o găleată întreagă, n-am putut să-l oprim neam…

Se duce italianul în casă, iese cu puşca şi POC! calul cade mort.

– Ce faci domne, de ce ai omorât calul?
– Păi mă băieţi, v-am spus că tot cu muncitori români am făcut casa, da? Ei, calul ăsta a mâncat 400 de cărămizi, 3 saci de ciment, a băut 3 găleţi de vopsea…

vila

Aceasta postare a fost citita de 1936 ori !

Comments

comments

There are 10 comments left Go To Comment

  1. Rudolph Aspirant /

    Este, cu siguranta o poveste apocrifa de dezinformare nascocita de agenturili straine (probabil franceze) care vor sa arate ca din cauza romanilor se impusca si caii si ajunge si carnea de cal vanduta in supermarket, plus mai rau, cica romanii, nu italienii, ar fi meseriasi experti in finisaje de constructii.

    1. Spanac / Post Author

      Bancul e vechi, dinainte să fie scandalul cu carnea de cal vândută drept carne de vacă. E doar un banc frummos, fara niciun sâmbure de adevăr.

  2. Rudolph Aspirant /

    In alta ordine de idei, stiati ca pe lb finlandeza ruukki inseamna “feronerie”, sau asa un soi defabrica de prelucrat fierul ?

    1. Spanac / Post Author

      Nu, dar bănuiam. Cum toate denumirile dela Ikea sai kika înseamnă ceva într-o limbă nordică.

      1. Rudolph Aspirant /

        Lb finlandeza nu e o limba nordica. E o mare de latinitate intr-un ocean nordic, (oricat s-or stradui unii sa o incadreze la limbi fino-ugrice in mot total eronat dupa parerea mea).

        1. Rudolph Aspirant /

          Plus jumate din finlandezi sunt daci emigrati acolo dupa retragerea aureliana, dar din aia mai atei si fara talent artistic sau scolaresc de nivel universitar deosebit, daci asa mai mediocri care totusi cunosteau cateva elemente de latina vulgara.

          1. Spanac / Post Author

            Adică finlandezii sunt latini? Uite că p-asta n-o mai știam.

          2. Rudolph Aspirant /

            Nu sunt, dar si mie si lor le place sa li se zica asta. Lb latina este ff populara la nivel cultural in Finlanda.
            http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/6079852.stm ,din care citez traduucand si in lb romana pt cei care nu cunosc lb engleza, “(Finlanda) este singura tara din lume care are stiri la radio in lb latina. […] Stirile in lb latina la radio national sunt ascultate de 75 000 de finlandezi, ceea ce poate ca nu suna prea multi, insa per capita reprezinta o proporte mai mare decat audienta multor programe de stiri de pe BBC4.”

            Acest program exista in Finlanda din anul 1989. Uite site-ul de unde poti asculta stiri adevarate in lb latina, de la care, cf NY Times recent in 2013, asculta astazi si profesori universitari din SUA, (pt ca zic ca suna ff frumos si corect gramatical), nu numai cei 75 000 de finlandezi, , http://ohjelmaopas.yle.fi/1-1931339

            Nici radio Vatican nu are post de radio de stiri in lb latina.

          3. Rudolph Aspirant /

            Am intrat la spam ca am pus 2 linkuri. May dau unul, cu un videoclip documentar mai dezvoltat, pe acest subiect, despre un program de lb latina preluat de Univ Jyvaskyla,

          4. Rudolph Aspirant /

            De fapt eu am o teorie ca de fapt intre 25-50 % din toate tarile UE centrala si de vest sunt alcatuite din fosti daci care au luat drumul pribegiei atunci cand au disparut brusc din Romania de nu stie nimeni unde s-au dus. Unuia din cei mai mari carturari medievali din Danemarca cunoscut si la Univ din Bologna si la Univ din Paris I se spunea Petrus Dacus sau altii ii mai spuneau si Privighetoarea nordului. Desi e probabil ca el sa nu stie ca e dac si poate zicea ca il cheama Petrus Danus, numai ca aia de la Paris si din Italia nu intelegeau ce zicea ca danezii vorbesc mai fonfait si gajait, si poate au crezut ca zicea Dacus, dar oricum se vede ca l-au apreciat plus ca intreaga Europa se ingrijorase unde au disparut dacii si cum prindeau unul imediat il intrebau daca nu e cumva dac ? Si chiar daca ala poate a zis, nu Dacus, Danus, ce conta, daca toti ii asteptau asa pe daci ca pe niste americani la vremea aia, si de bucurie imediat au zis, aa uite am gasit eu unul ! Hai sa-i zicem Petrus Dacus ! Si asa I-a ramas numele plus era bun la toate, si la matematica, si la astronomie, si la medicina naturista, toti studentii veneau si dadeau copy-paste din cursurile lui. Dar e posibil sa fi fost si dac, de
            ce nu ? Mai ales ca dacii erau o celebritate in UE la vremea grecilor si romanilor antici. A fi dac era egal asa cu a fi american. Iar aia care o rupeau asa pe latina si un pic pe greaca, asa ca Petrus Dacus si ca alti daci din vechime, imediat ajungeau profesori universitari !

Leave a Reply