Fraților, nu urăsc ceva mai mult pe lumea asta decât gândacii și șobolanii.
La șobolani bag și șoarecii, iar la gândaci, doar gândacii.
Nu mi-e frică de păianjeni (decât de ăia periculoși). Nu mi-e frică de furnici sau de gândacii ăia negri care abia merg, de pădure. Sau de ăia mari cu coarne, răgace. Însă în schimb să nu aud de libărci, gândaci de bucărărie că fac urât. Nu mă tem nici de ăia gri de pământ, îi știți, care au corpul ca un tatu, un armadillo. Șobolan d-ăla cu platoșă de-l vedem călcat de mașini prin filmele americane. Nici de ăla nu mă tem. Mi-e puțin greață, dar cui nu i-ar fi?
Mă gândeam mai demult ce voi face când voi fi mare și celebru și unii răi mă vor răpi ca să afle nuș ce secrete…
Și mi-am zis. E clară treaba, dacă-mi toarnă în cap gândaci… Îi spun și unde să se ducă dacă vrea să distrugă puterea economică a… Mozambicului. Voiam să zic America, însă nu vreau să-mi iau bucăți de la niște cretini care nu știu de glumă.
Așa fraților, să vă spun eu cum vine treaba cu gândacii și șobolanii ăștia. Când eram mic (asta mai are puțin și sună ca pe vremea mea…), eram înfricoșat ca mai toți copiii de fel de fel. De la Zmeii din povești, la omul negru (fără legătură cu bietul Kunta Kinte!), apoi la “dacă nu eșți cuminte vin gândacii la noapte și te papă”. Azi erau gândacii, mâine șobolanii.
Ba în liceu un coleg se temea de molii. Băi, ceva de speriat. Puteai să-i pui o libarcă d-aia mare ca-n Men in Blak I în palmă și nu se speria. Mă, dacă-i ziceai că e molie… Dumnezeule, n-am văzut fetiță mai speriată și mai rapidă ca el…
Dar na, toți avem fobii, frici. De la frica de metrou, de lift, adică claustrofobie, până la frica de… becuri.
Există o femeie, unde altundeva decât în America, evident, care dacă vede un bec leșină de frică. Se fac terapii pentru asta… Păcat că la noi nu prea se fac chestii d-astea care să ajute omul.
La noi dacă vrei să scapi de gândaci, chemi echipa de deratizare Bucuresti.
Știu că am avut mai demult nevoie de băieții de la dezinsectie Bucuresti. Înainte să ne mutăm, stăteam într-un apartament mai nasol, cu curte interioară în care toți aruncau gunoaiele pe geam, ceva de speriat. Deci cam veneau gândacii pe gările de aerisire ca la ei acasă, oricât de curat să fi fost în casă. Și le-am dat un telefon, de-au stârpit toată gândăcimea. Ne-au zis:
– Cu cât țineți casa închisă, cu atâta timp va dura mai mult perioasa de curățenie.
Și ce era mișto că a doua zi plecam la mare. Duoă săptămâni. Alte vremuri… Pe vremea mea…
Apoi timp de 3 ani n-am mai avut probleme cu târâtoarele. Vecinii aveau, noi nu. Cred că în următorii trei ani, până să ne mutăm, dacă am văzut 5 gândăcei a fost bine…
Mă regăsesc aici ! :))
Cred că jumătate din populație sunt ca noi…
Când eram mici, un coleg de generală ne minţea că are acasă şobolani mai mari decât pisica. De-atunci, să n-aud de ei :))
Nu râde, există niște specii de șobolani așa de mari, încât depășesc pisica în mărime.
Ba chiar o și atacă și dacă o prinde, o halește. Bine, nu face parte din dieta specifică lui, însă dacă se întâmplă să fie pisica neajutorată acolo, e papa bun.
Băăă. Nu glumi cu aşa ceva. Abia am scăpat de poveştile alea. :))
Nu e glumă mă…
Poftim
http://www.bizarbin.com/biggest-rat/
Eu stau la casa si sunt ivadat de sobolani iarna, parca erau atrasi de mine si nu stiu cum se face ca numai la mine parca trageau…
Numai eu ii vedeam, am am pus otrava si pac cate 3 odata vedea toata lumea morti…
Referotor la gandaci, imi sunt scarbosi acei gandaci negri de bucatarie parca… is alceva si sunt asa de rapizi de parca… te mananca…
Mamă, iarna să nu-mi aduci aminte. La țară vedeam cum prindeau pisicile șoareci și-i aduceau în curte la pisoi… Ce înșiram eu șerpii vara, dar să vezi pisica cum înșira șoarecii iarna…
IAr de gândaci nene, să n-aud… Mi-e o silă de ei de nu-ți pot spune. Neveste-mii i-a căzut unul d-ăla mare pe față, de pe tavan, că se uita fata-n sus să pună rufele pe sârmă… Unul d-ăla mare de canal, dă-ala de zboară… Îți dai seama silă…
Gandacii, sunt cele mai scarboase creaturi, impreuna cu miriapodele. Cu soareci nu am treaba, la tara am 3 caini soricari, care omoara tot ce prind, de la soareci la sobolani si pisici.
Brr și miriapozii ăia la fel… Alte lighioane spurcate. Ai văzut ce face un centipete d-ăla imens? Mănâncă șoareci!
Ha ! Ha ! Pai una din metodele de terapie oficiala de a scapa de o fobie de ceva e chiar desenzitizarea prin flooding, adica daca te umple de gandaci o sa ajunga sa te vindece de frica de gandaci ! Desi asta nu e recomandabila asa pt oricine, plus ca trebuie sa stai mai bine cu cordul. O alta varianta e una mai blanda, iti da mai intai asa un gandac de jucarie sa te imprietenesti cu el, sau mai inati poate un gandac simulat, pe urma un gandac adevarat dar mai mic, pe urma 2 mai mari, etc, ceva treptat de genul asta ! Astea sunt metodele cele mai eficiente de terapie de fobii, exact EXPUNEREA la ce ti-e frica, pt ca sa te desezitizeze, sa te faca bruta nesimtita fata de aceste lucruri de speriat ! Deci in cazul tau, NU te repezi sa distrugi gandacul din bucatarie, ba chiar invita-l acolo, cheama si niste prieteni de-ai lui la masa, pune-le firimituri pe jos, creeaza-le conditii placute, etc, si incet incet o sa vina mai multi si o sa scapi si tu de frica de ei…asta daca vrei sa scapi de aceasta fobie, cine stie, poate iti face placere sa ai si tu macar 1-2 fobii asa mai ca toata lumea de altfel, dar daca te deranjeaza si nu vrei sa ai nici una, asta e terapia !
Da, așa e. Unul mic de jucărie, apoi unul pe computer, apoi unul în realitate. Oare cum naiba mă scapă pe mine de frica de înălțime și de apă?
Ce face? Mă aruncă de la 10 metri în piscină? N-am stress…
Astea se pot simula cu casca din aia virtuala pe cap, sa ti se para ca tocmai sari intr-o piscina ! Sau se poate deplasa un terapist cu tine la piscina, amandoi in costum de baie, si te tine de mana in timp ce te urci pe scara, plus in timp ce stai pe marginea platformei si iti spune sa respiri asa ordonat, cf exercitii de relaxare, si pe urma iti da el (sau ea, in functie de preferinte) branci ! Depinde care varianta ti se pare mai usor de suportat plus am impresia ca aia cu terapistul in costum de baie langa tine care sa te tina de mana e ceva mai scumpa.
Cred ca aiai cu terapistul in persoana e mai scumpa nu numai pt ca se osteneste un om sa depuna efort sa fie acolo si sa faca ceva concret pt tine pt serviciul respectiv, dar si pt ca te vindeca mai profund, iti vindeca si fobia + iti creeaza si aversiune fata de terapisti (daca ti-a dat branci) si dupa aia iti zici ca esti vindecat de orice numai ca sa nu mai ai nevoie de vreun terapist vreodata !
De fapt asa se poate determina cine e un terapist cu adevarat bun fata de un sarlatan care doar vrea sa-ti ia banii…cineva care reuseste sa te convinga cat mai rapid si cat mai eficient si pe lunga durata ca nu ai nevoie de acel terapist…dar putini sunt ff etici la acest capitol, plus ca trebuie sa castige si ei o paine si poate si un Like pe Facebook din partea ta, ca sa le mai vina si alti clienti, prietenii tai de pe Facebook, de exemplu, pe care tu, la randul tau vei fi desigur bucuros sa ii trimiti la terapist, ca iti va fi din ce in ce mai clar ca multi au mai multa nevoie de terapie decat tine in primul rand, plus desigur ca te bucuri in sinea ta sa mai incaseze si altii diverse suturi in onoarea lor, nu numai tu asa de la prima dezamagire fata de un terapist cu adevarat bun si eficient !
In sensul asta exista si un paradox, ca de ex BOR sau/si chiar alte religii organizate mai traditionale cred ca sunt totusi si ei bun terapisti pt oameni, numai ca dezavantajul e ca opereaza de atata timp incat au reusit sa vindece si sa goneasca atata lume din activitatile religioase, ca devine oarecum neproductiv, asa ca de aia se mai angajeaza si ei in diverse sarlatanii din timp in timp, ca sa mai vanda o lumanare, o apa sfintita, un acatist ceva, poate chiar si o carte mai New Age cu Osho sau un DVD cu Julia Roberts in Eat, Pray, Love pe langa o carte cu rugaciuni catre sf Antonie, ca sa traiasca si ei in continuare, asa ca sa fie totusi destul de utili, mai ales ca majoritatea contribuabililor nu au ei bani sa sustina dezvoltarea unui sistem de sanatate mintala la nivel national pt toti…eu inca nu zic ca e ceva de nivel real neetic, cred ca asa per total bisericile totusi ajuta sa mai inlocuiasca niste fobii mai neplacute cu unele mai usor tolerabile, mai indeamna lumea in activitati compulsive care sunt si alea diminuatoare de anxietate, de ex sa isi faca cruce cand trec pe langa o biserica, sau 10 matanii de 3 ori pe zi, etc…ca totusi multe dificultati spirituale sau chiar mintale nu au nevoie neaparat de farmaceutice, sau farmaceuticele pot fi partial ineficiente sau sa aiba efecte adverse, pt astea trebuie experti care se gasesc mai rar asa in lume, etc.
Zau, m-ai indemnat la multe reflectii filozofice cu acest articol al tau despre fobia ta de gandaci si de soareci !