Și uite că olteanul spănăcesc a comis-o din nou. A plecat cu vodka acasă.
Dacă erați atenți la ce-am scris mai demult, legat de vodkă, acum înțelegeați.
Ieri seară ne-am strâns fo’ câțiva bloageri de soi la Chinezu și ne-am pus pe băut dezbătut.

Adică a fost climaxul la ce-am scris aici.
M-m întâlnit cu Irina la Unirii la metrou. Că după căutările mele vaste pe net am văzut unde e strada cu pricina…
Ajungem la Gară și luăm o mașină. De ajungem până la metrou Grivița, la spitalul de arși. Băi, nebuie de te durea capul, strada aia are numere aiurea puse.

O luăm înapoi, ajungem la Gară.
Mailuri, telefoane.
Până la urmă luăm un taxi.
Care și ăla s-a pierdut. Ceva de speriat.
A învățat Irina ceva înjurături noi, că am văzut că mi le nota repede în carnețel…
Ajungem unde trebuie, facem cunoștință cu lumea d-acolo și hai dă-i taină.

Cine și de ce ar trebui să ia premiul pus la bătaie de vodka Tazovsky.
Na, fiecare a vrut premiul.
Nu știam cum să facem să delimităm câștigătorul.
– Hai să vedem care are primul blog.
– Nu merge, că-l are Chinezu.
– Eu nu particip, ci doar voi.
– Atunci eu, zic.
– Facem alfel. Cine are 2 bloguri…
– Tot eu, zic zâmbind.
– Facem altceva, e imposibil să ia spanacul vodka, ăla face urât la băutură.
– Bem ce e în sticlă, apoi o învârtim, și-n dreptul cui se oprește, ia restul acasă.
– Nu Spanac, nu facem așa, că tu bei tot!

Tragere la sorți? Au fost 2 de acord.
Am venit cu ideea, susținută de chinez, de-a da premiul unul blogger ce n-a putut să vină, fiind ziua lui.
Dar cum era soacra nașa pe lângă noi, nu s-a putut vota acea idee.
Așa că am făcut 8 bilețele, câți bloggeri participanți eram, le-am pus în urnă (care era shakerul ăsta meseriaș de cocktail), și fiecare am extras.
Spanacul a extras numărul 1.
Irina nr 3, Elly parcă 5, și restul ce-au apucat.

Apoi s-a trecut pe random.org.
Și s-a extras numărul.
În monitor se benoclau Chinezu, Elly și Irina.
Și i-am văzut schimbându-se toți la față.
Trecând de la alb la roze, la vezui spănăcesc, la maro, pământiu.
Toți se uitau la mine.
– Fuz… felicitări!

Eu nu credeam că sigur am ieșit. Totul a fost filmat, deci să nu v-aud că au fost făcute mânării.
Dar au am ieșit la plezneală câștigăreț.

Am zis super, mercic, hai să bem.
– Păi ce mă, o desfaci?
– Păi ce să fac cu ea mă, o am să mă uit la ea? Adu pahare și hai să bem.

Așa că din 8 bloggeri plus un chinez s-au băut numa 6 pahare.
Pahare vorba vine. Le-am pus un deget jumate.
A fost suficient pentru toată lumea… Inclusiv pentru Irina care murea de ciudă și voia să bea singură juma’ de sticlă, să-mi facă pagubă-n vodkă. IN YOU FACE NAȘA!

Și cum degustam noi vodka acolo, Chinezu zice că-i bună.
– Pe ce criterii, că tot gust de spirt tras prin pâine are, spuse Irina
– Păi se vede că ești obișnuită cu spirtul prin pâine nu? Ăsta are gust de sprit tras prin chec și cozonac cu nuci!
– De unde până unde?
– Mă, e bună pentru că uite, iei o înghițiură, nu simți că-ți ia gura foc, se duce în stomac, apoi urcă în sus căldura prinâuntru.

Auzi mă, le știam eu pe toate, da’ asta cu băutul vodcii n-o știam. Omu’ e meseriaș…

Și cum mie mi-era sete și nu puteam să beau numa vodkă, mi se spune:
– Băi, fi atent că-n spatele tău e niște… altă băutură. Din care am luat de-am băut și d-acolo o porție.

Băi, grea cutia aia.
Abia am cărat-o până la metrou.
Unde i-am dat Irinei un pahar, că prea plângea după ceva din colet.
Dar așa sunt eu, mărinimos.
Și așa aveam două, ea l-a luat pe ăla mai mic. Bine că m-a scăpat de greutatea lui 🙂

Abia am ajuns acasă. Pe toate cele 3,14 cărări. Și cu ditamai coletul după mine.
Mă vede nevasta cu enormitatea de cutie.
– Ce e aia? Pentru mine?
– Aha. E vodkă!
– Vodkă? Câh. De unde, de ce, cum?
– De la tragerea la sorți.
– Mă, ăia te-au văzut mai fraier așa și ți-au dat-o ție? De unde ai șterpelit-o?
– Taci mă din gură! Dacă întreabă careva, am fost toată ziua acasă!