După cum spunea Mariusică, ar trebui să-mi botez blogul Spanacul iubitor de zombie, ori ceva de genul ăsta.
Adevărul e că am văzut majoritatea fiomelor de referință pe subiectul în sine. În ultimele zile am jucat tot sezonul 1 din The Walking Dead, precum și The Walking Dead – Survival instinct, unde am jucat rolul lui Daryl Dixon. În loc a apărut și Merle (cine a văzut serialul știe despre ce vorbesc). Jocul este drăguț, nu excelează la grafică cine știe ce, însă Merle și Daryl sunt clone identice după Michael Rooker și Norman Reedus.
Singura chestie deranjantă este faptul că jocul pare greu. Deși pe easy, când năvălește hoarda de plimbăreți peste tine, ăla ești. Ideea e că jocul este făcut să fie jucat la modul ascunde-te și omoară-i pe rând fără să creezi zgomote suspecte. Am avut o misiune de genul ăsta în Sniper Ghost Warrior 1. Am stat 2 săptămâni să trec de nivelul ăla…
Și cu toate jocurile și filmele astea am ajuns să-mi pun întrebarea “De ce atâtea cu zombie?”
La întrebarea asta văzusem răspunzând niște minți luminate (de pe filelist).
– Pentru că e cea mai plauzibilă variantă pentru End of Days!
Băi, hai s-o luăm logic… Ceva când moare, mort rămâne, nu se mai mișcă. Și deși, după moarte mușchii se mai pot mișca la aplicarea unor stimuli electrici, niciun om nu se va putea ridica pe două picioare. Asta una la mână. A doua la mână, chit că-i mortul plin de stimuli electrici să-l facă să se miște haotic precum vedem în filme și jocuri, de unde naiba să aibe el dorința aia de-a mânca creieri și mai nou mațe crude?
Primele filme erau cele de genul “Brain, brain!“. Acum se papă oamenii și animalele cu totul. Se mai păstrează niște oase așa, și alea destul de ronțăite. Pești piranha de uscat!
Și vorbeam mai demult unde ar fi bine să fii când se pornește molima și vezi că se uită la tine cu ochi goi și dinți stricați colegul de bancă, dornic de ceva cărniță proaspătă. Spuneam atunci că cel mai bine ar fi în mall. Ai de toate la îndemână.
Mâncare cât cuprinde, provizii, armament etc. Însă ce te faci că-i mallul mare. Plin de plimăreți. Și apoi, ai o mulțime de intrări care trebuiesc fortificate. Cu ce? Că dacă pui câteva scânduri și vreo 3 ciocane de la raionul de DIY, s-ar putea să nu fie de ajuns.
Apoi, noi suntem în România. Nu-i nicio armă în mall. Abia dacă dai de vreo două, una la securistul șef, la el în biriou, alta pe la vreun mafiot. Toți se vor repezi la magazinul de unelte sportive după cuțite de vânătoare, arcuri și arbalete. Cu ocazia asta anunț că mi-am comandat arbaletă-pistol, aștept să-mi ajungă. Produs pe care în țară îl iei cu 200 ron și autorizație de la miliție. Uite că străinii se gândeac că și bieții români vor fi năpăstuiți c-o molimă de genul umblărți păpători de creieri și îți vând arme fără autorizații speciale.
Altă problemă care se ivește, tăria de caracter. Ai tupeul să-i dai în cap unei rude case vrea să te ronțăie? Eu nu știu dacă aș putea. Probabil că instinctul de conservare m-ar determina. În joc e al naibii de simplu să stai pe scaun și să le dai ălora headshoturi din pușca cu lunetă, cu muniție nelimitată. Însă în realitate, Doamne ferește, nu-i chiar așa de simplu.
Hai să admitem că ești alături de alți supraviețuitori într-un mall bine fortificat. Tot mallul e plimbăreți free. Toți au fot omorâți și aruncați afară. Cât stai acolo? Că după câteva luni se termină rezervele de mâncare. Va trebui să plecați. Unde? Că niciun oraș nu mai e ce-a fost. Totul e plin de plimbăreți, iar provizii abia se mai găsesc.
Eu aș pleca căte țară. Departe de aglomerarea idioată a orașelor. La țară abia găsești câțiva halitori de oameni, care abia se târăsc.
Aș pierde ceva timp fortificând toate gardurile. Parcă deja nu mai devine acceptabilă soluția. Că ai avea grădină să-ți crești fructe și legume. însăp dacă vrei și un porc, o oaie, o găină, nu-i așa simplu. Se vor aduna toți morții vii pe gardurile tale, încercând să ajungă la animale.
Altă soluție ar fi o insulă. Însă și acolo e destul de nasol. Că insula e și aia destul de mare. Cred că cea mai acceptabilă variantă e cea de-a fi pe un portavion. 1000 de oameni. 500 mor, alți 250 sunt trasformați. Și să fii printre cei 250 de supraviețuitori, cu 750 de mușcăcioși mișunând prin preajmă, nu e iar prea OK.
Atunci, unde naiba să fii? Și voi ce credeți, este plauzibilă treaba asta cu zombie ca sfârșitul lumii?
Eu personal cred că dacă nu e vreun potop sau după cum scrie în Biblie, ceva foc divin (radiații solare extreme), vom ajunge să ne dăm în cap unul altuia pentru o conservă expirată de ton măruințit în ulei… Asta dacă se mai continuă mult cu criza existentă în țară!
Leave a Reply