Data stelară 24 ianuarie 2010
Începutul poveştii aici
După juma de oră vine la mine:
– Ceasul ăsta chinezesc stă!
– Nu ştii tu să-l porţi la mână mă, se uită şi el la faţa omului. S-o fi speriat de mustaţa ta…
Îl întorc, îi mai dau o bătută, preventiv, şi i-l dau iar. După juma de oră vine iar la mine.
– A stat!
– …Gâţi de chinez, să-i dau mail.
– Dă-i şi zi-i că e fărâmat.
După 2 săptămâni de conversaţii cu jegul ăla, am rămas cu ceasul stricat. Că voia să-l trimit înapoi în China, mă costa vreo 50 lei trimisul, şi el îmi înapoia banii după aia.
Adică şi ăia 50 de lei pe care i-am dat la poştă, şi preţul ceasului.
Dacă vreţi să faceţi afaceri d-astea păguboase cu kineji, aaashop e id-ul lui.
L-am dus anul trecut la reparat.
A stat vreo 2 săptămâni la reparat, a schimbat ăla tot din el.
M-a costat 50 de lei.
A schimbat tot, mai puţin balansul.
Şi data nu mergea, că i s-a rupt nuş ce cheiţ care învârtea cifrele. Cică aşa l-a găsit…
A mers 3 ore… Dar era vineri seară şi până luni degeaba mă duceam.
Nu m-am mai dus. Bani aruncaţi de pomană.
După aia mă luasem de cumpărat bijuterii argint de la kineji.
Şi le vindeam aici.
Am fost cu ele la bijutier, argint 925, totul meseriaş. Pe bani extrem de puţini.
Dădeam 1 dolar pe-o pereche de cercei, şi-i vindeam ca pâinea caldă la muncă. Cu 25 de lei…
Am dat vreo 10 perechi.
Ca după aia, i-am vândut lu duda 2 brăţări şi 3 lanţuri.
După 2 săptămâni m-a sunat ăla plin de spume.
Nu pot scrie ce mi-a zis.
Ideea e că se înverzise tot, ziceai că-i marţian.
Iar argintul ăla meseriaş era roz. De la alama de dedesubt.
Evident că banii nu-i mai aveam să-i dau înapoi.
A zis să-i fac rost de nişte bijuterii placate cu aur.
Am dat-o în învârteli cu el şi am rezolvat-o.
Şi acu dacă-i aduc aminte, râde. Dar mă înjură printre dinţişori.
Îl înţeleg…
De atunci m-am lecuit.
Când cumpăr ceva de pe ebay, mă uit să văd.
Alea scumpe, orice sunt alea, aparţin de chinezi. E o loterie. Poate-s bune, poate-s proaste, poate-s execrabile.
Dar cu altele nu mi-am luat ţeapă.
Am cumpărat cam 100 de produse.
În afară de argintul ăla alamic şi ceasul ăla belit nu mi-am luat ţeapă cu niciun produs.
Fiţi cu băgare de seamă pe ce aruncaţi banii!
Eu nu am cumparat niciodata, de pe ebay, okazii sau alte alea, da am auzit de la altii ca se fac multe smecherii! :))
Se fac şmecherii şi la noi. Faza cu trimisul de borcane de maioneză sau cărămizi în colete e cea mai frecventă. Ăla plăteşte la poştă, crezând că a luat nuş ce laptop ori telefon şi vede borcanul sau cărămida. Mai găseşte-l p-ăla de-a trimis…
Lol ma … si io am invatat pe pielea mea ca nu trebe sa-mi dau banutii pe chinezarii. Mai bine cauti ceva second sau vreun chilipir vreo reducere, ceva. Chinezarii – NU.
Astea-s inelele alea? http://spanac.eu/vand-bijuterii/
Nu, alea-s inelele mele de roacker. Nu le mai pot purta că am verighetă.
Îţi dai seama că nu ziceam că e argint ca să vând nişte rahaturi…
eu nu am avut curaj sa comand de pe ebay, am vrut la un moment dat, dar am renuntat, am ramas cu site-ul de licitatii autohton
Pe okazii ai mai mulţe şanse să-ţi iei ditamai ţeapa…
Concluzia: “nu cumparati ceasuri de pe net” :)))) … e mai sanatos din magazin, macar daca nu merge te duci si il dai de cap vanzatorului 😀
Eu zic să cumpăraţi de pe net. Din 100 de produse, îţi iei ţeapă cu 2. Şi alea sunt alea la preţ de 1 dolar cu tot cu trimisul.
Dacă dai 20-30 dolari pe un ceas, apoi să ştii că e bun!
Trebuia sa te faci SFolog.
Auzi bre nea spanacule, nu faci un schimb de link,blogroll sau din astea ?
Eu te am la mine la blogroll de un car de ani :d
De ce SFologist? Că n-am minţit cu nimic aici.
Nu eşti băgat la blogroll?
gata, acu’ ma vazui.
deci io crezusem ca e poveste inventata 😀