Azi am o temă nouă pemtru cititorii fideli și nu numai.
Să-mi spuneți voi dacă e de râs sau de plâns.

Am primit în mail niște versuri.
Nu știu cine le-a scris, și nu mă apuc să fac cercetări.
Este noua iarna pe uliță.
Numită Țâganu’ pă copcă.

A-nceput de ieri să cadă
Câte-un rrom, pe urmă doi.
Franţa pusă e pe sfadă,
Şi ni-i dă pe toţi grămadă,
Înapoi.

Nu e cuşer. Dar e bine
Pentru Sarkozy, acum;
Taberele-s toate scrum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Sunt ţigani şi balabuste,
Vin la Otopeni ţipând,
Şi se-mping şi sar râzând,
Şi se-mpiedică de fuste
Vrând-nevrând.

Cei mai mari, acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierare puşi,
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi stau grămadă
Lângă uşi.

Colo-n colţ, acum răsare
Un ţigan mai mărunţel,

Chinuindu-se să care
O sacoşă mult mai mare
Decât el.

Opt cercei cu dansul are,
Cinci brăţări şi-un portofel,
De la nişte trecătoare,
Pe sub turnul ăla mare,
Zis Eiffel.

Altul, zău, cu dânsul, n-are
Nici bagaje, nici nimic,
Doar un lanţ, cu-o cruce mare,
Care saltă în mişcare
Pe buric.

Trei ţigănci cu burta mare
Şi cu rochii fistichii,
Nu au loc ca să coboare,
C-alăptează fiecare
Doi copii.

Nu e mare socoteală
Că acasă ne-aţi trimis,
Ne-adunăm la repezeală
Şi să vezi atunci ciordeală
La Paris !”

Un reporter vine-n grabă
Să le ia un interviu
Şi se-nvârte în pustiu
Până când răspunde-o babă,
Cam târziu.

Se-oţărăşte rău bătrâna
Către cel cu microfon,
Şi-l înjură francofon,
Fi’ncă nu mai e româna
De bonton.

Zice: -“Merde, cam mare graba,
N-am făcut nimica rău,
Uite-aici, îţi spune baba,
Ne băgară pe degeaba
La bulău.

Şi, degeaba ne-au dat banii
Că, mai şmecheri suntem noi.
Într-un an sau maxim doi,
Ne întoarcem, toţi ţiganii
Înapoi.

Acum întreb cititorii, e de râs sau de plâns?
Să râdem de versuri, sau să plângem de realitate?
Ori, putem fi indiferenți.

Însă, departe de orice glumă, treaba nu e bună deloc.
Pentru că ăștia se duc acolo la cerșit sau furat, statul francez le dă bani de tren să vină înapoi, cam 300 de euro, și au interdicție o lună sau 3, nu mai știu sigur cât.
Apoi se duc înapoi în Franța.
Și chestia asta durează la nesfârșit.
Și eu, sau tu, dacă plecăm în Franța sau ceva, să ne căutăm de muncă, nu ne găsim. Nu pentru că n-ar fi, ci pentru că suntem asociați cu ei.
Că am venit la furat.
Nu neică, francezii sunt cei mai ai dracului, ei n-au minoritari și nu știu să facă diferență între român și minoritate.
De fapt nu vor.
Pentru că și acum Franța e plină de arabi și algerieni.
Arabii nu fură (cel puțin nu pe față), iar algerienii sunt ca ținagii la noi.
Și așa e peste tot.
Numai că România printr-o lege dată de bunul nostru conducător școlait la ruși, Aliescu Împărat, a dat o lege ca orice țigan vine în țară să aibe numele de român.
Adică să fie român.
Bun…
Dar de ce ăia 80% din minoritari fură?
Când au atâtea și atâtea legi care-i apără, că au mai multe drepturi decât noi, majoritatea.
Asta n-o știați.
Unui minoritar de etnie rromă i se dau bani de la al 3-lea copil în sus.
Românul primește un “Cine te-a pus să stai crăcită? Ai grijă de ei acum, de ce vii să cerșești?”

Nu vreau să mă înțelegeți greșit.
N-am nimic cu țiganul.
Atâta timp cât se comportă civilizat, nu scuipă semințe pe jos, nu urlă ca la ușa cortului în autobuz, nu dă drumul la manele pe telefon, și nu pute lângă mine, eu personal n-am nimic cu el.
Dacă-și vede de treabă la muncă bravo lui, își întreține familia.
N-am să fac ca americanii care se uită la mexicani și la negri cum ne uităm noi la țigani.
Ăia mai mult, urlă că n-au locuri de muncă. Că toate posturile sunt date la mexicani care muncesc pe sfert de bani.
Eu n-am să urlu asta, pentru că n-am de ce. Chit că n-am de muncă și-s muritor de foame.

Și că tot am vorbit de americani, știați că pușcăriile la ei sunt pline în majoritate de minoritari?
80% sunt mexicani și negri.
Din mexicani, peste 90% fac parte din bandele de cartier, sustinute de mafia mexicană, La Eme.
Și cu negrii la fel. Majoritatea fac parte din bande.
Albii sunt tot o bandă, a neonaziștilor.
Care nu doar că urlă că n-au de muncpă din cauza mexicanilor și negrilor, ci se apucă să-i și omoare ca pe câini.
Și mai rămân 10% în spatele gratiilor (80% minoritarii, 10% naziștii) care sunt acolo pe merit. Că s-a îmbătat și și-a omorât nevasta, că l-a împușcat pe unul în joacă, că etc. Sunt cazuri.
La fel și la noi la pușcării.
Majoritatea sunt minoritari în pușcărie.

Și sunt și români pe drept.
Chiar și eu am avut rude la pușcărie.
Vrei nu vrei, tot ai pe unu care calcă strâmb. Nepotă-meu a furat niște cabluri de cupru. 8 luni.
Vară-mea a fost prinsă într-un magazin în Austria cu marfă furată. Adică o pereche de adidași.
Și culmea, nu-i furase ea. Ci alt român, care-i dăduse plasa puțin cât se duce să-și ia țigări.
Și ăla a rupt-o la fugă.
Marfa a fost găsită la vară-mea, ea a prins bulăul. Tot cam 8-10 luni. În Austria.
Care-s ăia cei mai nenorociți. Cei mai plini de ei și cei mai xenofobi.

Și românii fură, omoară și violează în șări străine, de acord cu asta.
Mă deranjează ca tu ca persoană de cetățenie și etnie română să fii tratat ca un minoritar recidivist când cauți de muncă.

Am un prieten în Irlanda (fă, să nu mă-njuri dacă citești asta :P).
A stat 3 ani cu nume de portughez.
Dacă zicea că e român era imediat ușchit. Nu că n-avea acte (oricum nu le avea), dar era român.
Acum are și cetățenie de irlandez și de român.
Nu-i mai suflă nimeni în ceafă, dar nici nu e primit cu brațele deschise peste tot.
E ca un stigmat acum în lume să fii român.
Și asta mă doare.
Da, pe mine personal.
Nu m-am izbit încă de acest zid al indiferenței, și sper să n-o fac.
Mă doare că suntem toți băgați în aceeași oală.

Acu înjurați-mă.