Dilemă

Asta e o dilemă veche de mii de ani.
Vă întreb pe voi ce aţi face în acest caz.

Doamne fereşte, cineva foarte drag vouă (o rudă de primul grad etc.) se află în spital de multă vreme luptându-se cu o boală necruţătoare.
Şanse de vindecare nu sunte (vorbim de şanse practice, teoretic minuni se mai întâmplă).

Se află în viaţă doar datorită aparatelor, corpul nu mai are putere să lupte de unul singur.
Zic Doamne fereşte! Să nu fie nimeni obligat să aibe de ales…

Lăsaţi persoana aceea să se chinuie singură, să vă chinuiţi şi voi, sau deconectaţi aparatele de menţinere artificială a vieţii?
Este crimă sau nu?

There are 43 comments left Go To Comment

  1. Ovidiu /

    Unplug, as face la fel si cu mine daca m-as afla in situatia respectiva. Nu e crima, fiindca odata ce corpul e sustinut artificial in viata, inseamna ca in mod natural, e deja mort. Natura trebuie, uneori, lasata sa isi faca treaba…

    1. Spanac / Post Author

      Există Dumnezeu, by Crom!
      Dacă vine minunea? Şansele-s infime, nu neg.
      Dar e şansă. Teoretică!

      1. Ovidiu /

        Sa nu intram in dezbateri aprofundate. Exista Dumnezeu pentru tine, nu si pentru mine. Pentru mine exista “ceva”, mult prea puternic sa se implice in destinul meu, pe care apropos, mi-l fac singur. Nu-mi place sa vorbesc despre spiritualitate, de aia am si sters postarea cu animus machina.

        1. Spanac / Post Author

          Mi-o scuzi dewd 🙂
          Nu voiam să fie ceva de spiritualitate şi spiritism.
          Deci tu zici unplug.
          Aştept şi alte păreri…

          1. Ovidiu /

            N-am ce sa-ti scuz amigo! Eu iti respect cat se poate de sincer parerile despre religie si lucrurile in care crezi. Fiecare om e liber sa creada in ceva, indiferent in ce, atat timp cat il face mai bun. Tu esti un tip cu o morala sanatoasa, iar asta e un +1 imens in ziua de astazi.

  2. rozy /

    grea decizie…eu cel putin nu stiu ce as face.

    1. Spanac / Post Author

      Una dintre cele mai grele decizii.
      D-aia e şi dilemă…

    2. Ovidiu /

      Macar acum stii ce sa faci cu mine. Nu te-as lasa sa suferi cu mine pe cap, pe jumatate mort, niciodata Bumbule.

      1. Spanac / Post Author

        Băi, acu nu vă luaţi în braţe să plângeţi unul pe umărul altuia…
        Că vă headşutez…
        Mai era o replică d-asta într-un film, ceva ce m-a amuzat teribil.
        Trebuiau unii să se împuşte sau ceva. Şi-l întreabă pe unul dacă i-e frică c-o să moară.
        Şi ăla, c-o faţă d-aia de poker: “I don’t die!”

      2. rozy /

        Macar as stii ca te mai vad in viata, totusi….

  3. bucuros /

    sigur, l’as deconecta.. evectual i’as si dona organele..
    orice spun acum in fata faptului implinit s’ar putea sa fie total opus din moment ce nu stiu cum e.

    1. Spanac / Post Author

      Da, aia cu donatul organelor este o idee foarte bună, care ar putea salva alte vieţi. Bravo!

  4. Mitz /

    Asta suna ca o tema de discutie pe care am avut-o noi candva la ora de filosofie . Noi astia mai sanatosi la cap am incercat sa explicam ca nu e nicio crima , ca un om care sta ani de zile in coma , daca si-ar reveni , printr-o minune , nu va mai fi niciodata la fel , memoria ii va fi afectata grav , recuperarea ar fi grea . . . In fine , ar fi multe la mijloc . . . Practic vrei sa tii acel om pe aparate doar pentru ca esti prea egoist , nu ii faci lui o favoare . Intradevar e greu , sincer nici eu nu stiu cum as actiona…Evident ca sunt om si imi dau seama cat de greu este sa iei o astfel de decizie … Dar trebuie sa te gandesti ca omul ala nu este in viata in mod natural, nu este constient , nu iti multumeste pentru acest ‘serviciu’. Cred ca inainte de a lua o astfel de decizie trebuie sa te gandesti daca il tii in aparate pentru tine sau pentru el . Eu recunosc , as fi distrusa si nu mi-ar fi usor sa recunosc ca vreau doar sa tin in viata amintirea acelei persoane .

    1. Spanac / Post Author

      Da, ţine foarte mult şi de tine, de gândirea ta.
      Eşti egoist doar dacă ai crede cu tărie că minuni nu se vor întâmpla…
      Nici eu nu am mai crezut în minuni când era prea târziu, m-am lăsat pradă deznădejdii…
      Din păcate mulţi suntem obligaţi să avem parte de astfel de momente de-a lungul vieţii.

  5. Randy /

    Greu de raspuns, dar ce ti-a venit sa pui intrebarea asta ? 🙂

    1. Spanac / Post Author

      Mai avusesm o dilemă d-asta şi am pus-o pe blog. Îmi place să văd ce şi cum gândesc oamenii.
      Voiam s-o pun mai demult, însă am avut ceva reţineri.

  6. Ioana K-Man /

    Niciun unplug. Sa traiasca pana crapa aparatele. Macar ma duc sa il vad odata pe saptamana, stiu ca e acolo.
    E cam vrajeala chestia cu eu daca ma imbolnavesc incurabil prefer sa mor, am vazut oameni care au patit asta si au tras de ultimele clipe de viata.
    Viata e de nepretuit.

  7. Aniela Deby /

    Sincer,iau decizii greu..sa sti,pentru ca ma gandesc de multe ori,inainte de a lua o decizie.Dar in cazul asta,decizia e luata.Sincer 89% daca ar fi cineva in cazul de mai sus,eu nu as deconecta aparatele,poate par “Egoista”dar nu…Mi-as dorii ca acea persoana ,sa mai traiasca macar 2 zile..30 de minute..si 14 secunde,doar sa fiu acolo langa ea.Intradevar Spanac draga,D-zeu exista,si daca el ne-a dat viata..de ce sa luam noi viata altora?

    1. Spanac / Post Author

      Cam aceeaşi părere o am şi eu.
      Suferă dar n-o deconectez.
      Însă ce-a zis bucuros e foarte OK, se pot dona organele, să salvezi viaţa altora.

      1. Ovidiu /

        Nu cumva conceptul asta cu “sufera dar nu o deconectez” suna, venind din partea cuiva care crede in Dumnezeu, a cruzime voita? O alta forma de a spune “tortura”. E forma SUPREMA de egoism, sa lasi un om sa se chinuie ca sa poti sa-l mai vezi 5 minute. E complet imorala aceasta gandire.

        @Ioana K-Man: daca nu ai fost ironica, atunci faci pasi siguri spre conditia de sociopata prin felul in care te-ai exprimat.

        1. Ioana K-Man /

          @Ovidiu Crezi prost.

          1. Ovidiu /

            @IKM: Habar nu am ce citesti tu prin comentarii, dar citeste din nou. Nu am spus ca “eu cred”. E irelevant oricum pentru tine ce crede altcineva, asta reiese din felul obtuz in care vezi lucrurile. Okey, am inteles ca vrei sa pari o activista pro-life feroce ca un sabretooth, dar lucrurile astea nu tin cu mine, am podul plin de argumente dinstea sustinute numai cu batai in piept.

        2. Ioana K-Man /

          @Ovidiu
          In primul rand trebuia sa te potolesti cand administratorul blogului a zis sa nu ne certam pe blogul lui. Tu ai inceput prin jigniri, eu doar mi-am expus parerea, pe care nu mi-o schimb.
          Si dintre noi, crede-ma, tu pari mult mai ciudat decat mine. Uita-te la avatarul tau in primul rand.
          Dar daca iti face tie placere sa ma balacaresti, nu ai decat. Continua, eu nu-ti mai raspund pt ca nu meriti.

          1. Spanac / Post Author

            Ioana, să se roage el de tine să-l omori, Doamne fereşte.
            Şi tu să stai liniştită… 🙂
            Sau sunt nesimit şi rău aici?

          2. Ovidiu /

            @IKM: Nu m-am certat niciunde cu tine, nici macar dupa ce m-ai facut indirect prost si crede-ma, esti departe de adevar. Te-am insultat? Unde? Cand te-am comparat cu o felina, e drept, disparuta din cauza incapacitatii sale de a se adapta la schimbare? Cat despre avatarul meu, are mai mult background decat pare, face parte dintr-o serie faimoasa de ilustratii Dungeons & Dragons, nu il gasesc deloc ciudat.

  8. Spanac / Post Author

    Nu vă certaţi mă, că vă bag heliu în aparatul de oxigen…

    Ovidiu: Dewd, Da bă, să sufere, dacă aşa vrea Dumnezeu… 🙂 Plus că dacă e în comă nu simte nimic. Aici e greşeala mea.

    1) E în comă, speranţe de revenire nu prea sunt, decât teoretice
    2) Suferă îngrozitor, şi e conştientă acea persoană (chit că nu mai vorbeşte normal – asta am păţit-o eu cu mama)

    Ioana: Sau până pică curentul, că ăştia de la Enel îţi taie aparatul când ţi-e lumea mai dragă…

    Aşadar dacă persoana suferă, eu mă rog la Dumnezeu să fie ori albă (minunea) ori neagră (să se ducă liniştit sufletul), ca să nu se mai chinuie.

    Dar dacă e în comă… Atâta timp cât are cineva grijă de persoana aia (zic spitalul), eu aş ţine-o până ori se face bine, ori se duce…

    Una a ieşit din comă după 19 ani. Şi într-un an s-a adaptat la tot ce era nou – schimbat.
    Deci se poate

    1. Ovidiu /

      I rest my case…

  9. Mitz /

    Pai si…Daca ai sti ca persoana respectiva nu ar vrea sa fie tinuta pe aparate , ce ai face ? Daca i-ai cunoaste bine conceptiile si poate chiar ai fi avut la un moment dat discutia asta cu ea , sa zicem ..

    1. Spanac / Post Author

      Pe aparate de e în comă…
      Dacă nu e, las natura să-şi urmeze cursul.
      Ori albă ori neagră, Dumnezeu ştie…
      Problema asta şi-a pus-o şi un prieten, îm mijlocul unui câmp. abia trecuse un tren şi rănise grav un căţel, care se zbătea între viaţă şi moarte.
      A plâns 5 minute lângă el şi n-a avut curajul să pună mâna pe nişte pietre să-l omoare…
      Până la urmă câinele a murit…

  10. Ioana K-Man /

    @Spanac : poate pt el voi face o exceptie :))

    1. Spanac / Post Author

      Să-i faci o favoare? 😛
      Asta ca-n filmele alea cu monştri.
      “Do me a favor… Kill me!”
      Răspunsul sec:
      “Fuck off!”

  11. Parmina /

    Ma bag si eu in discutie, Francisc:) Cum dracu sa omoare cainele cu pietre? Solutia era sa ii franga gatul, cea mai usoara si rapida..wtf man?! Suntem barbati sau ce dracu suntem?…

    On the record: Cacat, ce e aia sa sufere dar nu o deconectezi? Pai cum vine asta? Nu e egoism din partea ta? Adica preferi sa vezi persoana respectiva chinuindu-se dar “in viata” doar pt “fericirea” ta ca inca nu a murit? Pai ea e deja moarta (persoana), fizic, mental and in any kind of possible way. Daca o sustin aparatele e clar, nu ?!

    Tre` sa ai co*ie ca sa iei o decizie ne-egoista 🙂

    1. Ovidiu /

      Agree, acelasi lucru l-am spus si eu mai sus. +1

    2. Spanac / Post Author

      Cu pietre, plm. Cât a stat ăla să plângă şi să se gândească, s-a prăpădit căţelul singur.
      Şi da, dacă e comă, ţin aparatele.
      Dacă e chinuială, mă rog la Dumnezeu ori albă ori neagră.
      Eu nu fac nimic.
      Las natura, destinul, Dumnezeu, ce vreţi voi, să-şi urmeze cursul…

  12. Mitz /

    Dar nu isi urmeaza natura cursul.. tocmai asta e . Ca odata ce tii un om in viata cu aparatele nu mai e nimic natural , eu asa zic . Nu spun ca ar fi ceva rau sa incerci sa salvezi pe cineva , dar clar nu e natural si nu are nicio legatura cu Dumnezeu , pentru ca viata aia este in mainile altor oameni de acum

    1. Mitz /

      Acum vad ce aiurea am postat si eu … in loc sa-ti dau ca raspuns la comentariu , ma rog

      1. Spanac / Post Author

        Mă, am zis, natura, soarta, Dumnezeu, cum vreţi voi…

  13. vienela /

    Cunosc si eu un caz in care familia a refuzat sa deconecteze bolnavul, desi nici un medic nu-i dadea vreo sansa, iar acum omul si-a revenit, e bine mersi.

    1. Spanac / Post Author

      Na poftim.
      Deci există Dumnezeu.
      Sau soarta, sau dacă nu credeţi în soartă, atunci explicaţi-mi cum ăla care cică-şi face singur destinul, se lasă singurel la pat atâta vreme, devine legumă într-o oarecare măsură, apoi îşi revine?
      E mâna lui Dumnezeu, clar asta!

  14. Caffe91 /

    Doamne fereste! Anul asta s-au intamplat deja o gramada de nenorociri in jurul meu, prieteni, rude, chiar si un membru de familie insa am fost bucurosi si ne-am multumit cu un rau mai mic decat se putea.. Era vorba de o tumora sau Parkinson insa cum Parkinsonul apare la varste mai inainte de regula ne temeam foarte tare dar ne-am pus alta fata si bineinteles ca am fost alaturi de cel iubit. S-a terminat cu raul mai mic ca sa zic asa.. Sper sa ma ocoleasca in continuare nenorocirea, dar nu imi vin in minte ganduri prea fericite cand ma gandesc ca nu am mai avut o raceala de 2ani desi stateam si 30min afara iarna in pantaloni scurti.

  15. Savoir Faire /

    Deconectez aparatele, probabil donez si organele (nu sunt sigur de a doua.)

    1. Spanac / Post Author

      Deconectezi? De ce?

  16. Adrian Manea /

    Mă poziţionez la mijloc. Nu ştiu ce aş face într-o astfel de situaţie!

Leave a Reply