• Moare presa tipărită?

    Chinezu ne pusese mai demult întrebarea de ce bloggerii ucid presa scrisă. Și eu n-am fost de acord. Nu moare presa tipărită, ci se transformă. Să explic și cum o face. Citeam zilele trecute peste x bloguri ceremonia de înmormântare a lui Iurie Darie. Să mă ierte Dumnezeu, dar nesimțire mai mare n-am văzut/ auzit de când sunt eu pe lume. Să scrii ce face fiecare, cum se scarpină în fund, fapt nu tocmai frumos, mai ales la o înmomântare, cum nuș ce actor și-a aprins o țigară. Alt fapt care nu e voie, mai ales lângă biserică. Băi, dacă

    [Citește tot articolul...]
  • Vrei mașină?

    Întrebarea asta ne-o punem de când suntem mici și ne jucăm cu mașinuțe, trenulețe și alte vehicule cu roți. Tu vrei mașină? Eu vreau! Una e să vrem, alta e să putem. Dar nu e atât de complicat. Complicat e până să iei carnetul (cel puțin la mine a fost un chin pe care încă nu l-am trecut). Apoi dacă ai ceva bănuți poți să-ți iei și mașină. Sau motocicletă. Deși nu te sfătuiesc, s-ar putea într-o zi să te aventurezi pe strada mea, cu motorul urlând și nu știi de unde vine piatra, bila, roșia, cartoful sau glonțul. Așa

    [Citește tot articolul...]
  • În sălbăticie

    În fiecare pădure sau codru e plin de lighioane. Asta ştim cu toţii. Nasol e că lighioanele astea se împuiază şi au drept de vot. Aici e buba mare. Se plimbă Spanacul vostru la magazin. Sau nu. Orice dac adevărat merge orinde vrea. Ca să nu mergă prin soare, că e vară şi-l tâmpeşte soarele în freză, o ia prin codru. Că e umbră şi răcoare. “- Lasă bă, că mă feresc eu de vietăţile codrului, nu mă sperii eu aşa uşor.” Zis şi făcut. Şi-o ia vajniul dac prin codru. După 2 ulmi şi a treia scorbură pe dreapta,

    [Citește tot articolul...]
  • Despre vecini şi facebook

    Toţi avem vecini enervanţi, care te fac să-ţi ieşi din minţi şi să-i strângi de gât. Dar vă spun eu, că mai cretini ca ai mei nu există niciunde în lumea asta. Cred că dacă strângi fcele mai cretine 30 de familii din lume şi le pui în acelaşi bloc, sunt şanse reale să piardă concursul de cretinătate mondială cu cei din blocul meu. Blocul este pe 8 nivele + parter. S-o luăm încetul cu încetul. Cum intri în bloc, pe stânga imediat ai familia de cretini. Mama, tatăl şi 2 copii. Ta-su ăla e doar nesimţit, fata mică e

    [Citește tot articolul...]
  • Leapşa puerilă

    Cum studentul minune n-are ce face la cursuri, m-a blagoslovit c-o leapşă. Şi e una dintre lepşele care-mi plac. Aşadar, să purcedem la râs: 1. Care era jocul tău preferat din fața blocului? Fluieratul după fete. De pe la 9 ani fluieram după puştoaice de liceu. Doar cu fluieratul am rămas, că abia 10 ani mai târziu am pus mâna pe-o tâţă… 2. Care este “dulcele” pe care l-ai mânca și acum? Cireşe frate. Aş mânca kilograme de cireşe. Întruna aş băga în mine cireşe şi lubeniţă. Ştiu că acu 15 ani aşa am mncat 3 kile de cireşe într-o

    [Citește tot articolul...]
  • O momâie înfiorătoare

    Noapte. Frig. Semiîntuneric. Feeric. Dar nu pentru pază şi Spanac ştia asta. Se temea oarecum. Dar nu de ceea ce avea să se întâmple. Se temea să nu adoarmă, să nu rămână fără mâncare la el. Chestii lumeşti. Nimic nu indica grozăvia ceea ce avea să se întâmple. De la 7 până pe la 10 seara totul fusese OK. Niciun inspector, nimic. Şi se înserase încet încet. Mai erau numai 8 ore până dimineaţa. Spanac era în alertă. Numai aşa de formă, căci telefonul ardea de la atâtea jocuri jucate. Bateria se termina mai repede decât salariul. Bine că aflase unde era ascunsă în

    [Citește tot articolul...]
  • Nedumerire

    Dragi spănăcei, cetitori fideli şi fidele ai Spanacului. Eu mare nedumerire am. De două săptămâni, domnul Gogu nu mă găseşte. Nu mă găseşte la modul ăla nesimţit, că degeaba scrii spanac în pagina aia albă inodoră şi insipidă a Gogului, că numa reţete de haleală îţi generează. Adică un fel de

    [Citește tot articolul...]