Motto: „Mi-e grea maturitatea, mi-e greu să fiu docil, Aş da orice pe lume să redevin copil.” Zburdam prin curtea plină cu raţe şi găini Trăiau pe-atunci părinţii şi rude şi vecini, Mi le-ai luat pe toate şi-o lacrimă îmi storci, Te duci, copilărie, şi nu te mai întorci. Nu mai există basme, nici eu nu mai exist, Balaurul e şmecher, iar Făt Frumos e trist, S-au inventat claxoane, adio zurgălăi, Te duci, copilărie, cu toţi eroii tăi. Un prof ce ne-nvăţase cum să plantăm stejari, A defrişat pădurea vânzând-o pe dolari, Cu cât urcăm în vârstă ne suntem mai