Începând cu data de 21 august, fix când am împlinit 2 ani de căsnicie, s-a terminat şi munca mea ca paznic pe aeroport. Rău era cu rău, însă fără rău e al naibii de groaznic. Adică acu n-am serviciu. Mă rog, altă mâncare de peşte. Au zis-o şi alţii, o zic şi eu. Munca aia, să stai aşa 12 ore să nu faci nimic, fără să ai cu cine vorbi, te tâmpeşte. Zău de nu mă simt mai prost acum. Trebuie să mă apuc să modific tema aia mai repede, altfel încep să uit Photoshopul. Bine că zilele astea am