Habar n-aveam că la bastonul ăla de cauciuc îi zice tonfă.
De fapt “pulanul” sau “bulanul” e bastonul ăla miliţienesc de cauciuc.
Dar paznicii agenţii de securitate au tonfă.
Tonfa asta e o armă japoneză am vaga impresie, însă nu mulţi ştiu s-o mânuiască.

Adică ştiu că jandarmii fac antrenamente cu ea. dar noi la nevoie dăm cu ea ciobăneşte. Am încercat eu să învăţ ceva mişcări…
Numai că după o arcadă spartă, 3 amorţiri de coate şi o buză spartă m-am lăsat de încercări d-astea sortite eşecului.

Dar cum românul e inventiv, mi-a venit o idee, cât învârteam tonfa minunată.

1) Tonfumbrela. Foarte bună pentru vremea asta ploioasă, şi imediat folosibilă în caz de infracţionalitate în perimetrul aeroportuar.

2) Tonfpistolul. Mă mir cum până acum nu a inventat aşa ceva…

Mă aşteptam să fie deja ceva de genul ăsta pe piaţă, dat în afară de tonfosabie nu am găsit nimic.

Să le dau un mail ăstora de la Red Jacket, poate ajută un Spănăcel aflat la ananghie.
3) Tonfopixul. Uşor de folosit atât de bărbaţi cât şi de femei, copii şi bătrâne. Se poate folosi pentru zilele de patrulare îndobitocistică, cât şi pentru scrierea memoriilor pe pereţii toaletei ecologice.

4) Tonfodildo. În general folosit de femei, poate anima orice petrecere în pijamale şi jartiere.

Derivat din twindildo, tonfodildoul este invenţia genialului doctor Spanaceus Nekermanus, sexolog.