Happy Weekend!
Acum câteva zile am fost să vizitez un fost coleg de muncă.
Că el e paznic acum la o viitoare cafenea. Păzeşte muncitorii să nu ia din materiale.
Asta se întâmpla în centrul vechi, unde sunt 14 cafenele pe metru pătrat. Băi, pe mine mă înspăimântă să merg p-acolo…
Numai piţipoance şi cocalari d-ăştia de club.
Toţi fiţoşii stau la cafenele. Altă treabă n-au, decât să dea 10 lei pe-o cafea de ţi-o aduce într-o ceaşcă minusculă, şi aia plină de jumate.
Da mă da’ e cafea de la Bucci’s…
Apropo de furat materiale, mi-am adus aminte un banc meseriaş, care se potriveşte la fix cu Happy Weekend!
Un italian avea de vopsit un gard.
Angajează el o echip de 3 muncitori români şi le zice.
– Uite mă, vedeţi casa aia a mea?
Se uită ăştia, o casă meseriaşă, vilă către palat aşa…
– E, tot cu muncitori români am facut-o mă, d-aia v-am angajat pe voi, că munciţi frumos. Uite, aici 2 găleţi de vopsea, ajung la fix pentru gard, căci sunt inginer constructor şi ştiu că o găleată ajunge pentru fix 5,5 metri pătraţi, în 2 straturi.
Gardul are 11 metri, deci e la fix.
– Bine şefu’!
– Vedeţi că eu plec, am trebă în oraş, dar deseară gardul să fie gata, e treabă de 4 ore maxim. Aveţi în casă frigiderul plin de mâncare, serviţi-vă fără ruşine.
Pleacă italianul, se apucă ăşia să vopsească gardul.
Vopsesc ei un sfert de gard şi-i taie foamea.
Deschi frigiderul, numa mâncare peste mâncare.
Dar de băut, nimic! Nici măcar o bere!
– Bă, ce facem? Că fără să bem ceva nu se poate…
– Gată băi, ştiu. Vindem găleata aia de vopsea înapoi la magazin. Că e nedesfăcută, avem bonul etc., şi ne luam bere.
– Bă, bună idee!
Se duc ăştia, dau găleata de vopsea, iau bere, suc, şi ceva tărie de toţi banii.
Mănâncă ăştia pe săturate, beau pe săturate, apoi hai să se apuce de muncă.
Mai aveau jumate de găleată de vopsea, se apucă ei, o diluează cu apă, cu lapte, cu oric.
Vopsesc 10 metri de gard, arăta meseriaş nevoie mare.
Dar un metru era nevopsit, italianul venea şi clar nu-i plătea dacă vedea treaba neterminată…
Tocmai atunci ieşise din grajd armăsarul italianului. Un cal nagru, superb.
Îi vine unuia ideea să dea cu oţâră se vopsea pe botul calului, să zică că a băut ăla vopseaua.
Zis şi făcut, de pe marginea găleţii adună ei câţiva storpi, şi boiesc botul calului.
Vopseaua albă, calul negru… jurai că el a băut.
Vine italianul şi vede gardul.
– Păi ce-aţi făcut mă aici? Nu a ajuns vopseaua?
– Şefu’, vopseaua ajungea, dar a venit calu ăsta a lu’ matale şi-a băut o găleată întreagă, n-am putut să-l oprim neam…
Se duce italianul în casă, iese cu puşca şi POC! calul cade mort.
– Ce faci domne, de ce ai omorât calul?
– Păi mă băieţi, v-am spus că tot cu muncitori români am făcut casa, da? Ei, calul ăsta a mâncat 400 de cărămizi, 3 saci de ciment, a băut 3 găleţi de vopsea…
Şi pentru că e sâmbătă, trebuie să şi râdem!
Finalul e super tare :)))!
Bine ca nu avea o herghelie, ca nu mai vedea el casa…Lua una gata facuta, de la ANL…
N-au în Italia ANL… Îi dădea o casă… Cosa Nostra!
Wow!
Nu ma omor dupa circ, ma uit rar la cate ceva.
Dar la ce ai postat aici m-am uitat, oamenii aia doi sunt grozavi, stiu sa faca un spectacol grozav. Chiar mi-a placut!
Cat despre gluma :))))))
E superba! Ce pot spune mai mult? Acarul Paun transformat in cal…tipic romanesc.
Happy Weekend iti doresc!
Stai să vezi circ spănăcesc…
Circ, nu alta!
Happy Weekend!
Măcar vopseaua avea gust de fân proaspăt cosit?
Nu prea, e amară la gust… Adică aşa avea gust aia roşie. De asta albă n-am idee. Bietul cal o fi zis că e smântână…
:))) dar nu stii ca asa se poarta? Astazi se mizeaza pe fite, pe cafele scumpe pe care cumparatorii le intind vreo 3, 4 ore :)) … penibil dar adevarat! 😀
Nuş băi frate. Dar mie mi se face rău pe străduţele alea. E labirint. Că toate seamănă între ele… Pline de cafenele şi de metrosexuali asexuaţi.
Tare bancul, păcat că pare să fie adevărat :))
Păi e, şi acum îmi aduc aminte de bietul cal…
Da’ bună a fost berea aia italiană…