Printre atâtea știri care mai de care mai tâmpite, ne întrebăm dacă mai e timp.
Mai e timp de noi?
Dacă până nu dăm like și share la o extraordinară știre că google.ro a fost atacat de hackeri?

Dacă nu mai urlăm nițel pe alte 3-4-10 bloguri că Zoso e hacker mondial și l-au prins ăștia? Și că acum din pârnaie chiar el a spart site-ul google. Numai că a scris acolo algerieni, să nu-l ia și pentru isprava asta.

Mai e timp să facem ceva dacă intrăm în isteria asta cu guest-posturile?
Mai e timp de dus la RDS să reziliem contractul, dacă stăm acasă și înjurăm pe bloguri ce nenorociți sunt ei?

Eu nu cred.
Și cu ocazia asta îmi aduc aminte un banc.

Pe un vas de croazieră, Michael Jacson ținea spectacole.
Vine un uragan și dărâmă vasul. Lumea înnebunită pe acolo, fugeau către bărcile de salvare.
– Save the children first! ordona căpitanul
– Fuck the children! urlă secundul fugind către barcă
– Mai e timp? întrebă Michael Jackson.

Și na, acum altă știre despre care s-a reînceput să se discute e asta cu apocalipsa mayașă.
Mă ăia au făcut calendarul pentru ei.
Că ei yiceau că vor exista încă 500 de ani.
Numa că na, nu le-a mers…

Cică lumea va trece printr-o stare superioară a spiritualității, ne vom redobândi puterile “paranormale” cum ar fi telechinezia, teleportarea (lol mă?), mâncatul cu nasul și scobitul în fund cu puterea minții!

Ce-o să ne facem bă nene căci ne creem 30j de mii de bloguri și n-o să mai fie curent electric… Cum o să ne mai citească lumea?
Eu știu ce fac, listez cât mai repede tot ce-am scris pe ambele bloguri, în dublu exemplar. Un exemplar îl voi ține ascund de mințile întunecate și mâinile cotropitoare ale altora, iar cu celălalt exemplar mă voi declara profet. Profet blogger. Na mă, vă dau mură-n gură, o nouă meserie.

Ce-o să ne facem când acum ne uităm pe lângă o cutie de conserve fără cheiță neștiind s-o deschidem.
Păi vă spun eu băi…
Ori cu cuțitul:

Ori doar cu lingura:

Sau cum mi-a arătat un rocker la Sigișoara în 2002, cu asfaltul:

Băi, acu grăbiți-vă și faceți ce vă spun, prin aceste vorbe pline de înțelepciune.
Deoarece nu mai e timp!
Fuga că închide la non-stop!
Și asta nu e copiată din reclama cu Dorel. ci e creare a unui român. Deoarece după ce-am ieșit dintr-un supermarket, unde nu mai aveau pungi(?), am vrut să cumpăr o sacoșă de la un non-stop.
Mumai că “La Lenuța – NON-stop” era închis!

Chiar dacă eram în 1999, Lenuța știa de mayași și-a fost prevăzătoare, a închis la non stop și s-a apucat să-și facă arcă…