• Cu nașul-3

    Am promis că povestesc ce-am pățit pe tren în Craiova. Evident tot poveste cu nașul. Continuarea de aici. Plecasem de la București. Trebuia să ajung la Severin. La Craiova trenul stătea în stație cam 10 minute. Și lângă șine, pe peron, la 3 chioșcuri nu era nicio înghețată. Nici măcar în tren nu aveau! Mă, un TOPGUN, dădeam 7 lei pe el, dublu ca la cel mai scump magazin, dădeam să-mi satisfac pofta. Nu nene, numa cola normală și 4 feluri de bere. ATÂT! Așa că hai să mă duc în gară. Care a trecut vreodată pe la Craiova, gara

    [Citește tot articolul...]
  • Realitatea ireală

    În faţa lui se deschidea o intersecţie. Nu semăna cu locul unde ar fi trebuit să fie. Aici arăta a orăşel de provincie, nicidecum a uliţă prăfuită. – Cum naiba am ajuns aici? Şi mai ales, UNDE e aici? Văzu o piaţă la câţiva metri de el şi se gândi să întrebe acolo unde se află. Numai că era ceva tare ciudat. Vânzătorii de vindeau legume aveau în spate laptopuri, şaorme şi alte chestii. – Mă parcă la mine la piaţă nu era aşa… Uite ce s-au ajuns ţăranii, halesc şaorma, uite-l p-ăla pe facebook, şi vinde mere la tarabă.

    [Citește tot articolul...]
  • Au dispărut

    Mă gândesc la vechile firme, de acum 60-70 de ani. Au dispărut cu desăvârşire… Mai ţine cineva minte Foto-Revalul din anii 40? Poate, ăia care n-au blog şi habar n-au de net. Îşi aminteşte cineva de vechiul ProdAliment? Nu cel din Salonta înfiinţat în 1991. Zic de cel din Severin, din anii 50. Cine-şi mai aduce aminte de Sala Bărbosu? Hai mă, care aveai 20 de ani în ’46? Sigur ai dansat acolo de te-a găsit bâţâielile. Hai mă, giuleştene, tu ştii sigur! Nimeni? Chiar nimeni? Ceva Django Reinhardt? Adu-ţi aminte de jazzul anilor ’30… – melodie cântată în 1938.

    [Citește tot articolul...]
  • Cu naşul-1

    Avea Blatistul şef o gagică prin Ploieşti. Să fi fost prin iarna lui 2003-2004. Cum nu mai fusesem niciodată cu naşul, mă temeam. Aşa că mi-am luat bilet. 20 de mii aruncaţi degeaba. Că-n jumatea aia de oră n-a venit niciun controlor… La plecare înapoi către Bucale, cu trenul de seară, nu mi-am luat bilet. Am zis că ce-o fi o fi… Am stat liniştit (tremurând ca varga), dar tot n-a venit niciun controlor. După vreo 2 săptămâni, faza s-a repetat. Adică n-am luat bilet când m-am dus. La întoarcere însă a venit naşul. Aveam la mine o hărtie d-aia

    [Citește tot articolul...]